Un Festival Flamenco la Bucureşti poate părea destul de... mult pentru un public care înţelege prin această noţiune doar dansul specific andaluz, cu ale sale castagnete, cu pantofii care lovesc cu putere în podea, cu ritmul vehement care electrizează chitara, gestul, vocea cu un timbru aparte şi o manieră de cânt deosebită.

Dacă vrei să aprofundezi noţiunea afli că FLAMENCO defineşte şi un stil melodic, cu ale sale ornamentaţii caracteristice, dar şi o culoare modală - pe care unii muzicologi au considerat-o apropiată şi de cea indiană, nu numai de cea arabă. Atunci se explică mult mai uşor prezenţa unor manifestări din cadrul celei a III-a ediţii a Festivalului de Flamenco de la Bucureşti pe scena Ateneului Român sau a Studioului de concerte "Mihail Jora" al Radioului. 2 recitaluri de chitară şi unul de pian, 2 seri de jazz s-au alăturat altor programe în care dansul şi muzica asociate în mod obişnuit acestui termen şi-au aflat locul pe afişe la Sala Teatrului Naţional sau la Sala ArCuB.

Pe parcursul a aproape 6 ore - împărţite în două "reprize" aşezate luni şi marţi după Radiojurnalul de prânz - vă propun o selecţie de pagini semnate de mari autori ai Spaniei de-a lungul veacurilor, interpretate de muzicieni invitaţi la a III-a ediţie a Festivalului de Flamenco de la Bucureşti (chitaristul Pablo Sáinz Villegas şi pianistul Jorge Federico Osorio), dar şi momente de jazz (grupate de Isaac Turienzo şi Jorge Pardo sub genericul "Intre două lumi") sau de "copla" şi flamenco prezentate în maniera proprie a trio-ului "La Shica".