ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Recomandări Înapoi

'Muzici tradiționale' în Săptămâna Patimilor - 10-14 aprilie 2017

Publicat: vineri, 7 Aprilie 2017 , ora 12.34

Radio România Muzical propune, pentru primele cinci zile din Săptămâna Patimilor (10-14 aprilie 2017) reluarea câtorva dintre edițiile emisiunii "Muzici tradiționale", adecvate acestor momente de liniște, introspecție și cercetare lăuntrică, premergătoare Luminatului Praznic al Învierii Domnului, Sfintele Paști.


Doina - cântecul solitudinii (10-12 aprilie 2017)

Vor fi reluate, de luni până miercuri, trei dintre edițiile dedicate doinei românești, care a fost teoretizată drept o specie distinctă a genului liric folcloric și a fost inclusă de UNESCO, în anul 2009, în patrimoniul imaterial al umanității. Doina românească are capacitatea de a sintetiza sentimente și trăiri umane, originale și unice, cântate vocal sau instrumental, fiind cândva răspândită pe un areal care cuprindea Maramureșul, Oașul, Lăpușul, Năsăudul, Bucovina, zona Carpaților de Curbură, Oltenia și Gorjul. Doinele românești, vocale sau instrumentale, sunt compuse pe baza unor structuri melodice și ritmice de tip melopeic, improvizatoric și evoluează în mișcări lente și într-un ritm specific, numit parlando rubato. Formele arhitectonice, libere, sunt încadrabile într-o schemă tripartită, general valabilă, cu mici variații, pentru toate doinele: o introducere sub forma unei interjecții anacruzice cu sens melodic ascendent, urmată de strofa melodică propriu-zisă și de o încheiere bazată pe un recitativ descendent. Această structură este apoi ornamentată: prin așa-numitele "noduri" sau "lovituri de glotă" (în cazul "horiei lungi" din Lăpuș, Oaș și Maramureș), prin pasajele bogat ornamentate și volutele melodice repetitive (la doinele din Năsăud și Bucovina) sau este "colorată" prin emisia vocală specifică, la doinele din Oltenia. Azi, însă, interpreții genuini ai doinei au mai rămas doar câțiva. Iar doinele autentice (iar nu cele "cosmetizate", "estetizate", "prelucrate", "prescurtate" și prezentate scenic pe la concursuri și festivaluri!) s-au retras în "cumințenia" și în "liniștea" arhivelor, de unde etnomuzicologii le mai scot, din când în când, spre a le aduce în atenția celor care apreciază, cu adevărat, muzica de înaltă calitate.


Vocile sacrului. Cântări romano-catolice de tradiție orală (13 aprilie 2017)

Ziua de joi este dedicată "Vocilor sacrului", cuprinzând "Cântări romano-catolice de tradiție orală", o ediție care a fost difuzată în 15 martie 2016, atunci când au fost prezentate câteva dintre cântările de acest gen practicate în spațiul catolic. Perioada așteptării Sfintelor Paști este marcată, în cadrul Bisericii Romano-Catolice, de slujbe adecvate, în cadrul cărora cântările liturgice se îmbină cu piese care derivă din pietatea populară. Vom asculta "voci ale sacrului" cântate de oameni simpli sau de interpreți profesioniști, în stiluri diferite, din spații geografice concentrate, în special, în zone din Mediterana și Europa Centrală: Sardinia, nordul Italiei și sudul Elveției. Vom poposi mai întâi în Sardinia, acolo unde interpretarea cântecelor liturgice populare polifonice este legată și de ritualurile religioase desfășurate în Săptămâna Sfântă. Remarcăm mai ales construcțiile sonore în registre ample, armonico-polifonice, evidențiate prin căutarea unei calități deosebite a vocilor și a unui consens interpretativ atent studiat, în cadrul stilului propriu Sardiniei, numit cantu a tenore. Vom călători apoi în Val dei Mòcheni (provincia Trento, nordul Italiei), o regiune unde trăiește o comunitate de origine germanică, vorbitoarea unui dialect ancestral și păstrătoarea unor tradiții și obiceiuri care coboară până în secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Repertoriul liturgic popular, foarte interesant, este structurat pe un stil care valorifică melodiile prin armonizări simple, omofone, la două sau la trei voci. Vom mai rămâne în spațiul nordic italian pentru a evidenția tradiția muzicală din Val di Fassa, remarcând raportul dintre oralitate și sursele livrești, care exprimă, de asemenea, certitudinea și forța unei deveniri dinamice. În finalul ediției ne vom afla în cantonul Ticino din Elveția italiană și vom asculta cântarea liturgică "Magnificat", intonată prin structuri melodico-ritmice simple, aproape recitative.


Vocile sacrului. Cântări bizantine din Săptămâna Patimilor (14 aprilie 2017)

S-a spus, nu fără temei, că Postul cel Mare constituie călătoria duhovnicească a Bisericii și credincioșilor către Paști. Imnografia acestei perioade exprimă pogorârea la iad a Mântuitorului, ca început al Învierii și ca temei al mântuirii omului, împlinind în lume o lucrare care exprimă un evident caracter cosmic. În acest context considerăm că este potrivit să vă oferim (în reluare) o ediție care a difuzată inițial în 30 aprilie 2016, reunind câteva dintre cântările liturgice bizantine care împodobesc, în aceste zile, slujbele bisericești ortodoxe. După cele șase săptămâni ale Postului Mare, după Duminica Floriilor, numită și Intrarea Domnului în Ierusalim, a urmat Săptămâna Patimilor, cu Deniile din fiecare seară, care au culminat cu Denia celor 12 Evanghelii (din Sfânta și Marea Joi) și cu Denia Prohodului Domnului, din Sfânta și Marea Vineri. "În mormânt, Viață, pus ai fost, Hristoase, și s-au spăimântat oștirile îngerești, plecăciunea Ta cea multă preaslăvind." În Sfânta și Marea Vineri, seara, se săvârșește, în bisericile ortodoxe, Denia Prohodului Domnului, care simbolizează îngroparea dumnezeiască și trupească a Mântuitorului Hristos. Cântările Prohodului sunt în număr de trei și se cântă în stil antifonic, de două sau mai multe grupuri de psalți; fiecare cântare se compune din mai multe tropare, precedate de câte un stih (sau vers) din Psalmi, care se interpretează în stilul recitativ. Prima și a doua sunt compuse în ehul întâi plagal iar a treia în ehul al treilea. Cea dintâi traducere românească a cântărilor Prohodului o datorăm psaltului, compozitorului și profesorului de muzică bisericească Macarie Ieromonahul, la începutul veacului al XIX-lea, care a împlinit astfel o necesitate liturgică a Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul aceleiași ediții, vom asculta, așadar, cântări în limba română și în limba greacă, de la Denia din Sfânta și Marea Joi și de la Denia Prohodului Domnului, interpretate de Grupul psaltic "Nectarie Protopsaltul", din București și de Corul Bizantin Grec. Cele două variante interpretative (greacă și română) ne vor permite să sesizăm filiația comună a textelor muzicale, care sunt bazate pe formule melodice și cadențiale fixe, repetitive, determinate, la rândul lor (și într-un mod esențial) de concizia și formele poetice ale textului grecesc, dar și de respectarea structurilor muzicale originale, în condițiile adaptării lor în limba română.


Vă invit, așadar, să redescoperim, împreună, câteva dintre sonoritățile propuse în anii precedenți la "Muzici tradiționale", de luni până vineri (10-14 aprilie 2017), de la ora 18.30, transmise în FM la Radio România Muzical sau pe site-ul www.romania-muzical.ro, într-o suită de ediții speciale, cuprinzând doine românești, cântări romano-catolice și cântări bizantine din Săptămâna Patimilor Domnului. Vă doresc tuturor să vă bucurați de Învierea Domnului, cu pace și cu lumină în suflete!

dr. Constantin Secară,
etnomuzicolog