ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Recomandări Înapoi

Muzica filmului “Florence Foster Jenkins”, “Pink Floyd: Wish You Were Here Symphonic” și „Rufus Wainwright - Take All My Loves: CD Review nonconformist, 6 mai

Publicat: sâmbătă, 30 Aprilie 2016 , ora 7.57

Cea mai netalentată cântăreață de opera din toate timpurile.

Întrebată despre rolul principal pe care îl joacă în acest filmul Florence Foster Jenkins, actrița Meryl Streep a spus că joacă rolul celei mai proaste cântăreațe de operă din toate timpurile - dar crede că - este unul dintre rolurile sale cele mai plăcute. Vă invit să ascultați în premieră la Radio România Muzical, câteva momente din muzica acestui film care, spun criticii, ar putea să îi aducă încă un Oscar acestei minunate actrițe, Meryl Streep.

Florence Foster Jenkins este un film biografic, despre o figură mondenă a primei jumătăți a secolului 20, care a rămas până la urmă în istorie pentru ambiția sa de a deveni cântăreață de operă, folosindu-se de toate mijloacele financiare pe care le avea, ridiculizată fiind, la vremea ei, pentru lipsa de talent. Am amintit de Meryl Streep care joacă alături de Hugh Grant: ei bine, și coloana sonoră, care este lansată chiar pe 6 mai 2016 pe album de Decca Classics, se bucură de o semnătură celebră. Este vorba despre compozitorul francez Alexandre Desplat, un nume cu care o să vă mai întâlniți la CD Review nonconformist, cel care are în palmares muzica unor filme de succes ale ultimilor ani, cum ar fi Discursul regelui, Grand Budapest Hotel, Godzilla, seria Harry Potter sau Talismanele Morții.

Alexandre Desplat spune: Pentru un compozitor de muzică de film inspirația nu există dincolo de peliculă. Trebuie să privești filmul astfel încât, să găsești în el acele elemente care să te ghideze, care să îți ofere indicii pentru a putea să creezi muzica. Ajută foarte mult ca filmul să aibă un regizor care să știe ce vrea. Dincolo de asta, evident e nevoie de o poveste bună și actorii talentați. Nu trebuie decât să îi urmezi cu muzica. Și asta face Alexandre Desplat, modest în aceste cuvinte, dar inventiv și variat în interpretarea muzicală a narațiunii filmului. Dincolo de matrița recognoscibilă a semnăturii sale, Desplat reușește să surprindă prin imaginația cu care creionează atmosfera mondenă americană dintre cele două războaie mondiale, pasiunea acestei Florence Foster Jenkins pentru muzică, întâlnirile sale cu scena celebrei Carnegie Hall, dar și cu Arturo Toscanini, ironiile din presa timpului care a fost neiertătoare cu amatorismul acestei aspirante la gloria bel canto-ului.

La toate acestea mai adaug că filmul Florence Foster Jenkins va ajunge și în România pe 24 iunie anul acesta.

40 de ani de la lansarea originalului

O renumită casă de discuri, Decca Classics, a dorit să marcheze cei 40 de ani care s-au împlinit anul trecut, de la lansarea emblematicului album Wish You Were Here, lansat în 1975, album de top al legendarei formații rock britanice, Pink Floyd. De fapt este vorba despre o reinterpretare simfonică a albumului, un aranjament orchestral spectaculos, spun eu, variantă care a fost înregistrată în chiar studioul în care s-a finalizat, în urmă cu mai bine de 40 de ani, albumul original. Este vorba despre faimosul Abbey Road Studios din Londra, acolo unde au inventat muzica lor și cei patru Beatles.
Lansarea albumului a avut loc pe 5 februarie 2016, iar muzica sa se bucură de interpretarea Orchestrei Orion din Londra dirijată de Peter Scholes, cel care a și realizat aranjamentele orchestrale. Participă Rick Wakeman - claviaturi, Alice Cooper - voce (cel cu care ați făcut cunoștință în rolul de povestitor al recentei reinterpretări urbane dată poveștii simfonice Petrică și Lupul de Serghei Prokofiev) dar și Stephen McElroy și Dave Fowler - chitară, membri ai formației Australian Pink Floyd.

Wish You Were Here Symphonic este un album care traduce sunetele și melodiile Pink Floyd, într-un decor de muzică clasică cu rezultate interesante. Spun asta pentru că m-a surpris plăcut această transpunere orchestrală care păstrează aproape aceeași intensitate electrizantă a originalului.

Shakespeare 400 marca Rufus Wainwright

Pentru a marca cei 400 de ani de la moartea lui Shakespeare, pe 22 aprilie 2016 Rufus Wainwright a lansat la Deutsche Grammophon are poartă titlul Sonetului 40 al Marelui Will, Take All My Loves.

Albumul conține 9 adaptări, recitări și reinterpretări muzicale pentru nouă dintre sonetele shakesperiene, muzica aparținând acestui interesant compozitor și cântăreț canadiano-american, Rufus Wainwright, care are în palmaresul discografic 7 albume de muzică originală, dar și numeroase coloane sonore de film. Mai compune operă, muzică pentru piese de teatru și muzică pe textele unor sonete de Shakespeare. De fapt conceptul albumului pe care vi-l propun s-a născut în anul 2009, la inițiativa regizorului Robert Wilson care i-a cerut lui Wainwright să compună muzica pentru producția sa teatrală intitulată Sonete lui Shakespeare. Succesul acesteia a făcut ca, în anul 2010, Orchestra Simfonică din San Francisco să îi comande lui Rufus Wainwright, muzica pentru cinci sonete shakesperiene. Unele dintre ele au fost înregistrate și pentru acest album Take All My Loves.

Este un album pe care, ca ascultători puteți găsi un concept lărgit despre poezia shakesperiană, de la recitări ale unor actori recunonscuți ca fiind minunați interpreți ai slovei lui Will, cum sunt Helena Bonham Carter, Fiora Cutler, Peter Eyre, Carrie Fisher, Sian Phillips, alternate cu compoziții în stil pop și în stil clasic, semnate de Rufus Wainwright. Ultimele sunt interpretate de soprano austriacă Anna Prohaska acompaniată de Orchestra Simfonică BBC dirijată de Jayce Ogren.

Nu-mi rămâne decât să vă invit să ascultați CD Review nonconformist în 6 mai de la ora 10,00 și în reluare de la 17,05, la Radio Romania Muzical.

Gabriel Marica