ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Recomandări Înapoi

Interferențe (I). Muzici multietnice din Moldova, Maramureș și Transilvania - Muzici tradiționale, 19 ianuarie 2016

Publicat: joi, 14 Ianuarie 2016 , ora 11.04


Interculturalitate, multiculturalitate

Începând cu această ediție, la "Muzici tradiționale" inițiem un ciclu dedicat interferențelor culturale și multietnice, în care ne vom concentra asupra spațiului românesc, al Europei Centrale și de Vest precum și al zonei balcanice și bazinului mediteranean, ascultând eșantioane reprezentative dintr-un repertoriu care probează influențele reciproce și caracterele integratoare ale folclorului muzical din aceste regiuni. Problemele etnicității și identității naționale, exprimate prin caracterele dominante ale expresiilor muzicale, i-au preocupat pe etnomuzicologi încă de la jumătatea secolului trecut, atunci când au fost puse bazele acestei discipline. Dincolo de folcloristică, etnomuzicologia s-a constituit ulterior într-un domeniu amplu și plurivalent, întemeiat tocmai pe aceste principii complexe, în care apartenența la un model sau altul al culturii populare este analizată prin prisma complexă și cumulativă a factorilor determinanți: istorici, etnici, socio-culturali.


Tradiții muzicale evreiești și ucrainene din Moldova și Maramureș

Bucovina și Nordul Moldovei (dar și Maramureșul) au cunoscut, începând de la finele veacului al XVIII-lea, un puternic aflux al unei comunități evreiești bine închegate. Evreii s-au stabilit în aceste ținuturi atrași de unele facilități economice și de o legislație tolerantă față de minorități. Au populat mai întâi orașele și târgurile dar nu au ocolit nici satele, acolo unde s-au ocupat cu unele meșteșuguri sau cu micul comerț. Din relațiile lor cu ceilalți locuitori (români, ucraineni, rromi, polonezi și germani) a rezultat o cultură muzicală diversă, asumată mai ales de lăutari (fie ei români, evrei sau rromi, de multe ori reuniți în același ansamblu), care cutreierau satele și orașele și asigurau muzica nunților și petrecerilor. Repertoriul însușit de aceștia (din care azi s-au păstrat doar câteva "amprente" sonore) relevă centrarea în special pe melodiile ritualului nupțial, cu elemente stilistice muzicale central-europene dar și "orientale", toate "topite" într-un stil personalizat, specific, după care evreii dansau cu plăcere nu doar la nunți, dar și cu oricare alt prilej festiv. În același context multicultural, în Maramureș se întâlnește, în câteva sate, o comunitate bine închegată de ucraineni care și-au păstrat graiul și obiceiurile lor în deplină comuniune cu românii maramureșeni. Ceterașii localnici au încorporat, în repertoriul lor de muzică de joc, și câteva piese care surprind, în egală măsură, elemente specifice ale celor două dialecte muzicale, chiar dacă ele nu sunt, în esență, foarte diferite. Cântecele și jocurile ucrainene de nuntă (precum "cântec de masă", "Huțulca" și "Învârtita ucraineană") au constituit tot atâtea legături multiculturale și multietnice solide între locuitorii Maramureșului.


Muzici de joc românești, ungurești și rrome din centrul Transilvaniei

Transilvania centrală reprezintă un spațiu în care românii, ungurii și rromii au împărțit, de veacuri, motive culturale și mărci identitare care s-au intersectat și s-au îmbinat în structuri condiționate reciproc. Din acest areal multicultural, vom urmări muzici de joc specifice fiecărei etnii: "Românește p-alungu", "Ceardaș" și "Jocuri de cingherit" (acestea din urmă specifice etniei rrome, exprimate prin pocnirea degetelor deasupra capului, de către bărbați, și prin rotirea șoldurilor și mișcarea laterală a fustelor, de către femei). Formulările melodice improvizatorice și bogat ornamentate, armonizările dense și diverse, ritmurile inegale și o paletă foarte bogată a tempo-urilor reprezintă tot atâtea elemente care definesc un stil muzical complex, cu particularități specifice pentru Transilvania centrală. Din această perspectivă remarcăm că, dincolo de trăsăturile definitorii, care conferă identitate fiecărui grup etnic în parte, stilul interpretativ al pieselor se încadrează, unitar, în structura instrumentală a trio-ului transilvănean: vioară, violă și contrabas.

Vă invit marți, 19 ianuarie 2016, de la ora 20.30, în direct la Radio România Muzical sau pe site-ul romania-muzical.ro, la prima ediție dintr-un ciclu dedicat interferențelor culturale, când vom avea posibilitatea să urmărim, împreună, câteva sonorități ale unui repertoriu care demonstrează influențele reciproce și caracterele integratoare ale folclorului muzical din câteva regiuni ale spațiului românesc: nordul Moldovei, Maramureș și Transilvania centrală.


dr. Constantin Secară,
etnomuzicolog