ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Recomandări Înapoi

„Vestitorii” Anului Nou. Cântări bizantine, colinde și alte urări cântate.

Publicat: vineri, 8 Ianuarie 2016 , ora 13.03

"În Iordan botezându-Te, Tu, Doamne..."

Cele trei Praznice Împărătești sărbătorite la cumpăna dintre ani relevă legătura omului tradițional din cultura creștină bimilenară cu divinitatea, într-un ciclu care începe cu Nașterea Domnului (Crăciunul, 25 decembrie), continuă cu Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului (1 ianuarie, sărbătoare suprapusă cu Anul Nou civil și cu prăznuirea Sfântului Vasile cel Mare) și se încheie cu Botezul Domnului (Boboteaza, 6 ianuarie). Ultima sărbătoare din acest ciclu îi este dedicată, pe 7 ianuarie, Sfântului Prooroc Ioan, Botezătorul Domnului, acel ultim profet al Vechiului Testament, care L-a cunoscut direct pe Iisus Hristos. Troparul Botezului Domnului întruchipează una dintre cele mai cunoscute și mai reprezentative cântări ale Bisericii Ortodoxe, care se intonează la slujba din ziua de Bobotează (numită și Dumnezeiasca Arătare, Epifania sau Teofania). Troparul de la Botezul Domnului (împreună cu celelalte cântări bizantine din această perioadă) leagă în mod perceptibil cerul cu pământul, ca o icoană tainică a Răscumpărării lucrate prin Botezul după trup al Logosului, împlinind în lume și o lucrare cu un caracter cosmic.

Sacru și profan în tradiția muzicală ortodoxă

Tradiția cântărilor bizantine s-a transmis pe cale orală și a fost asimilată la nivelul culturii populare printr-o procesualitate particulară fiecărui popor în parte. Astfel, în zona balcanică de expresie slavă, cântările de tradiție bizantină îmbracă forme care poartă o amprentă folclorică distinctă și o puternică specificitate locală. Întrucât, în ortodoxia slavă (mai puțin în cea bulgară) sărbătorile sunt ținute "pe stil vechi" (sau după calendarul iulian, inclusiv cele trei mari Praznice Împărătești de la cumpăna dintre ani), cântările Crăciunului și Bobotezei, urările de Anul Nou și alte piese din aceeași categorie a folclorului obiceiurilor de iarnă se întrepătrund într-o succesiune care face trecerea dinspre sacru înspre profan. Din aceeași perspectivă, ele ilustrează, în egală măsură, atât fenomenele de "laicizare" și "folclorizare", cât și asumarea unui repertoriu muzical care a aparținut, inițial, imnografiei creștine.

Cei trei regi în cultul romano-catolic

Biserica Romano-catolică a jucat un rol important în cristalizarea folclorului și obiceiurilor legate de sărbătorile de iarnă. În acest context, dacă în Creștinismul primar, Nașterea Domnului era marcată pe 6 ianuarie, începând cu al doilea mileniu creștin, Biserica de Apus a introdus la această dată sărbătorirea celor trei magi, sau regi, de la Răsărit, cei care, potrivit Evangheliei după Matei, au urmat steaua care vestea nașterea lui Hristos, Împăratului lumii, al Cerului și al pământului. De atunci, cultul celor trei magi a intrat în obiceiurile folclorice apusene și central-europene. În acest spațiu cultural avem ca exemplu zona Tirolului de Sud și Munților Dolomiți. Această regiune multiculturală (în care limbile vorbite sunt germana, italiana dar și ladina) este dominată de o religiozitate profundă, în care Biserica Romano-catolică a jucat un rol important în cristalizarea folclorului și obiceiurilor legate de sărbătorile de iarnă și de cultul celor trei regi de la Răsărit. Cântecele care se intonează aici la cumpăna dintre ani, cu virtuți augurale și cu sonorități plurivocale, armonico-polifonice, sau urările scandate, ale copiilor, bazate pe structuri melodice oligocordice (cu două sau trei sunete) se întrepătrund într-o varietate de variante muzicale și modalități de armonizare populară ale unor melodii care au provenit, cândva, din repertoriul Bisericii Romano-catolice.

Vă invit, așadar, marți 12 ianuarie 2016, de la ora 20.30, la prima ediție din acest an a emisiunii "Muzici tradiționale", să întâmpinăm noul an cu piese de tradiție bizantină, colinde, urări intonate și alte cântări ritual-ceremoniale din spațiul cultural românesc, balcanic, mediteranean dar și central-european.

Constantin Secara