ACUM:
1.00
Notturno
Produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio.
Urmează: 7.00 Allegro... de weekend Un matinal clasic, într-un tempo vivace.
Apoi: 9.50 Promo Informații despre evenimentele partenerilor noștri.

Arhivă : Recomandări Înapoi

În Argentina, pe 'Planeta jazz' - 18 aprilie

Publicat: joi, 9 Aprilie 2015 , ora 13.33

Cu toată că are o tradiție muzicală bogată, Argentina s-a dovedit de timpuriu un tărâm fertil și pentru jazz.

Încă din perioada interbelică, a existat un muzician argentinian ce a strălucit pe scena internațională. În tinerețea sa, chitaristul Oscar Alemán (1909-1980) l-a acompaniat între alții și pe superstarul tango-ului, Carlos Gardel.

În anii '30 a ajuns la Paris, unde a reușit să atragă atenția chiar și din poziția ingrată de membru în orchestra lui Josephine Baker, The Baker Boys. Avea să devină unicul concurent demn de luat în seamă al lui Django Reinhardt. Cum se întâmplă adesea, dincolo de rivalitatea imaginată de fani, cei doi chitariști erau foarte buni prieteni.

Alemán ne-a lăsat un număr considerabil de înregistrări ca lider, ce demonstrează un feeling și o virtuozitate ce-i revendică locul între cei mai valoroși chitariști din epoca swing.

Începând cu anii '60, în plin proces de "globalizare" a jazz-ului, Argentina a avut de oferit câțiva artiști deosebit de valoroși de originali.

Lalo Schifrin, născut la Buenos Aires, în 1932, este cunoscut marelui public datorită temei din serialul "Mission: Impossible" sau muzicii din mai multe filme ale lui Clint Eastwood. Un muzician complex și rafinat, Schifrin a studiat în anii '50 la Conservatorul din Paris, pentru ca apoi să fie descoperit de Dizzy Gillespie, cu care a colaborat o vreme în calitate de pianist, compozitor și orchestrator.

Din 1963, argentinianul a primit o ofertă din partea companiei MGM, ce-l va propulsa în lumea cinematografiei. Schifrin a rămas întotdeauna fidel jazz-ului, gen a cărui influență se simte și în memorabilele sale coloane sonore.

Saxofonistul Gato Barbieri (născut în 1932) s-a afirmat inițial ca interpret de free jazz. De-a lungul carierei sale a abordat o multitudine de stiluri, ajungând până la cealălaltă extremă a spectrului jazz-istic, așa numitul "smoth jazz".

La fel ca și Lalo Schifrin, Barbieri a avut succes și în lumea muzicii de film, mai ales datorită coloanei sonore din "Last Tango in Paris". Cu toată polivalența sa, saxofonistul argentinian a avut întotdeauna rezultate convingătoare, ce l-au un impus între cei mai prolifici artiști din jazz-ul contemporan.

Dacă toți muzicienii menționați au manifestat mai degrabă înclinații cosmopolite, Dino Saluzzi (născut în 1935) s-a arătat mult mai atașat de tradițiile argentiniene. Un excelent interpret la bandoneon, Saluzzi a realizat albume pentru companii precum RCA Victor sau ECM Records. În cariera sa a colaborat cu jazzmen-i de renume, cum sunt Charlie Haden, Tomasz Stanko sau Al Di Meola.

La Planeta Jazz, duminică, 18 aprilie, ora 18,00, veți putea audia o selecție din discografia acestor artiști sud-americani ce se bucură de respect și admirație în întreaga lume.

Viorel Grecu