Este primul director muzical al Orchestrei de Cameră din Los Angeles. Numele lui Sir Neville Marriner (n. 15 aprilie 1924) este legat însă de un ansamblu european important la fondarea căruia a contribuit - Academia St. Martin in the Fields. Cum a luat naştere?

"Cred că cel mai mult a contribut frustrarea... eram un grup de muzicieni foarte ambiţioşi. Aveam nevoie de un loc de muncă şi ne asiguram un venit făcând parte dintr-o orchestră simfonică. Atunci însă, cu toţii simţeam că nu avem o responsabilitate individuală pentru produsul finit. Am început să lucrăm împreună la mine acasă... repetam din plăcere. Cântam ori de câte ori simţeam nevoia. Jack Churchill - organist şi director muzical la St. Martin in the Fields - ne-a sugerat că am putea da, după doi ani, un concert. Iniţial am refuzat, dar ne-a convins. Atunci a început povestea Academiei. Apoi a venit vremea când am realizat că acest ansamblu câştigă teren în activitatea noastră. A trebuit să renunţăm la alte angajamente doar pentru a ne întâlni mai des. După apariţia primului album am început să primim invitaţii de a concerta şi am realizat că totul este foarte serios."

A studiat vioara. A cântat într-un trio şi un cvartet de coarde. În cariera sa a urmat Orchestra Simfonică din Londra, unde a lucrat cu unii dintre cei mai apreciaţi dirijori ai vremii - Joseph Krips, George Szell şi Pierre Monteux, acesta din urmă fiindu-i mentor.

"Aţi renunţat la activitatea interpretativă în favoarea baghetei. Ce v-a convins?

Pierre Monteux, directorul muzical al Orchestrei Simfonice din Londra, a venit la unul dintre concertele noastre şi mi-a spus <<da, a fost bine… dar de ce nu te ridici să dirijezi corespunzător, în loc să mişti tot timpul arcuşul>>. I-am mărturisit că nu m-am gândit niciodată la dirijat. M-a invitat în Statele Unite, acolo unde am studiat cu el. De îndată ce ridici bagheta e ca o boală - pierzi contrulul instantaneu. Te simţi stăpân pe mult mai multe lucruri, mai ales dacă vorbim de o orchestră mare. Trebuie să păstrezi o legătură cu muzicienii iar cu arcuşul nu poţi face asta, decât dacă ai repetiţii foarte multe. În cazul Academiei, având un succes foarte mare, nu ne mai permiteam acest lucru - la început repetam ore în şir fără să ne dăm seama. În momentul în care am început înregistrările şi când ne preocupam pentru bugetele turneelor... a intervenit factorul <<timp>>. Prin simplul fapt că eu eram în faţa orchestrei ca dirijor repetiţiile se scurtau."

Dirijorul şi violonistul Sir Neville Marriner împlineşte în 15 aprilie 90 de ani. Radio România îi dedică "O filă de calendar" într-o ediţie specială, marţi, de la ora 19:00, realizată de Anca Ioana Andriescu.