A studiat la prestigioasa Școală Juilliard cu ajutorul unei burse oferite de programul Epstein al organizației Boy Clubs din America, câștigând și premiul Tânărul Artist al Anului. A urmat, în 1974, premiul Arthur Rubinstein la Competiția Internațională de Pian din Tel Aviv. Emanuel Ax și-a adăugat în palmares cinci ani mai târziu și râvnitul premiu Avery Fisher. Două trofee Grammy, pentru cel de-al doilea și al treilea volum din ciclul sonatelor pentru pian de Haydn, se adăugă listei distincţiilor primite de pianist.

Este doar începutul unei poveşti de succes, în care regăsim colaborări cu orchestrele simfonice din Boston, Houston, Toronto, Philadelphia, Pittsburgh, Detroit, Cincinnati, New York, dar și cu Filarmonica din Los Angeles și Orchestra Simfonică din San Francisco.

Cum este viaţa unui pianist?

„Petrecem foarte mult timp singuri. Repetăm individual, călătorim singuri, mâncăm singuri... nu suntem ca un cvartet de coarde sau un duo.”

Juilliard a reprezentat o perioadă importantă în cariera lui. Este locul unde a revenit în postura de profesor.

Ştefan Costache a stat de vorbă cu pianistul Emanuel Ax în timpul Festivalului Internaţional George Enescu de anul trecut. Interviul s-a transformat într-una dintre “Poveştile de succes ale muzicii” – cu Emanuel Ax –, duminică, 30 martie şi 4 aprilie, de la ora 10.30, o emisiune de Ştefan Costache cu arhivă audio.