Arhivă : Evenimente Înapoi

Interviu în exclusivitate cu Jordi Savall

Publicat: marți, 27 Aprilie 2010 , ora 12.46

În 27 octombrie 2009, Jordi Savall și ansamblul pe care-l conduce, "Hesperion XXI" au lansat un nou disc intitulat: Dimitrie Cantemir - Cartea științei muzicii. Acesta a fost punctul de plecare pentru interviul realizat în exclusivitate pentru Radio România Muzical de Monica Isăcescu, ce urmează a fi difuzat în 9 și 16 mai în cadrul emisiunii "Poveștile de succes ale muzicii" (ora 10,30).

Jordi Savall: "Interesul meu pentru Cantemir a apărut o dată cu primele piese pe care le-am ascultat din creația lui, în 1989. Am început să cunosc colecția pe care a alcătuit-o în epocă și am fost surprins să observ aceste muzici orientale, de tradiție orală, cu atât mai mult cu cât erau rezultatul culegerii nu a unui muzician turc, ci a unui cărturar român, care realizase un studiu atât de interesant asupra muzicii otomane din acea vreme. Am fost foarte surprins, iar surprinderea s-a transformat într-un adevărat șoc când am consultat un volum ce cuprindea piesele pe care el le-a cules, sistemul de notare pe care Cantemir l-a inventat, aproximând până aproape de perfecțiune maniera de interpretare a acestei muzici, modurile, ritmurile, înălțimile, toate erau absolut formidabile."

Un rol important în realizarea acestui nou disc a avut și românul Ștefan Lemny, autor al bookletului albumului, dar mai ales autor al unui important tratat despre familia Cantemir, o personalitate care a fost de asemenea intervievată de Monica Isăcescu.

Ștefan Lemny: "Maestrul Savall este un mare erudit al textelor muzicale vechi, al instrumentelor muzicale de altădată. Însă eruditul este un mare artist, care a reușit să dea o viață nouă muzicii lui Cantemir, o nouă vibrație. Am avut ocazia să ascult diferite interpretări ale muzicii lui Cantemir. Aș recunoaște că nu am fost atât de impresionat descoperind o anumită monotonie orientală. Însă Jordi Savall a reușit să dea un suflu extraordinar acestei muzici, întreținând continuu emoția prin turnurile atât de surprinzătoare ale melodiilor, dând o notă de vioiciune și profunzime, de exotism extraordinar. De aceea este o șansă faptul că muzica lui Cantemir a putut inspira un muzician de renume internațional. Meritul lui Savall este enorm."

 

 

 

Jordi Savall este unul dintre cele mai importante nume de muzicieni contemporani care activează în zona interpretării muzicii vechi - renascentiste și baroce. A fost nominalizat de două ori la premiile Grammy și a realizat coloana sonoră a filmului « Toate diminețile lumii » (după romanul lui Pascal Quinard, având în prim-plan figurile compozitorilor francezi Sainte Colombe și Marin Marais), muzică ce a primit premiul Cesar în 1992. El însuși interpret la viola da gamba, pe care a reconsacrat-o pe scenele de concert, a înființat ansamblurile « Hesperion XX » (din 2000, intitulat « Hesperion XXI »), « La Capella Reial de Catalunya » și « Le Concert des nation ». Jordi Savall a concertat și la București în cadrul Festivalului Internațional « George Enescu » - ediția din 2007.

Dimitrie Cantemir a fost unul dintre domnitorii Moldovei. A trăit între 1673 și 1723 și a condus Moldova pentru scurte perioade, în două rânduri. Și-a petrecut 17 ani din viață la Istanbul, de când avea 15 ani, ca zălog al tatălui său pe lângă Înalta Poartă. Însă ca domn al Moldovei, a orientat politica țării împotriva Imperiului otoman, ca aliat al Rusiei, țara unde de altfel s-a și stins din viață, în exil.

Adevărat spirit enciclopedic, Dimitrie Cantemir este unul dintre primii mari cărturari români, studiile sale extrem de pertinente fiind realizate în zona filosofiei, literaturii, istoriei și muzicii.

Cartea Științei Muzicii, scrisă de Dimitrie Cantemir în perioada când a locuit la Istanbul, este de fapt unul dintre primele documente muzicologice originale importante din istoria muzicii.

Conține 355 de compoziții, dintre care 9 îi aparțin chiar lui Cantemir, într-o notație inventată chiar de cărturarul român și este o oglindă fidelă a stilului muzicii otomane din secolul al XVII-lea surprins în toată bogația și rafinamentul său.

 

 

Cristina Comandașu