Arhivă : Cronici Înapoi
'Ernani' de Giuseppe Verdi, video în direct de la Met
Transmisiunile HD oferite de Light Cinema de la Opera Metropolitan din New York au continuat sâmbătă, 25 februarie 2012, cu Ernani".
Pentru mulți, de maxim interes a fost opera însăși, larga accesibilitate a acestei lucrări verdiene de tinerețe asigurând umplerea sălii aproape integral. Pentru cei mai avizați, principala atracție a constituit-o însă distribuția, mai ales soprana americană Angela Meade, interpreta Elvirei.
Angela Meade - principala atracție
Soprana a debutat în lumea liricii ex abrupto, chiar cu acest rol și chiar la Metropolitan, acum 4 ani - pe când era încă studentă - înlocuind-o peste noapte pe Sondra Radvanovsky. A făcut atunci senzație datorită calităților sale vocale, absolut excepționale. Într-adevăr, cum am putut constata și acum, Angela Meade are o voce strălucitoare și caldă în același timp, impresionant de plină și de agilă totodată - în pasajele de coloratură - cu sublime acute în pianissimo și cu o frazare maleabilă, de largă respirație.
Ceilalți protagoniști n-au făcut decât să confirme așteptările cunoscătorilor, fiind cu toții artiști de mare prestigiu internațional, prezenți adesea și-n distribuțiile de la Met. Astfel rolul titular a fost asigurat cu autoritate de experimentatul tenor Marcello Giordani, baritonul Dmitri Hvorostovsky - verdian de elită - a fost Don Carlo, iar basul Ferruccio Furlanetto a creat un foarte convingător De Silva. De menționat aportul corului - prezent aproape permanent în opera Ernani - și desigur, prestația orchestrei, sub bagheta lui Marco Armiliato. Actualmente el este cel mai... ocupat dirijor de la Metropolitan; record pe care tocmai l-a stabilit dirijând 6 din cele 7 spectacole ale săptămânii trecute.
Producție impresionantă
Cât despre producție, aceasta a fost realizată de Pier Luigi Samaritani cu aproape 3 decenii în urmă. S-au perindat astfel în ea distribuții glorioase, unul dintre interpreții rolului Ernani fiind, de exemplu, Luciano Pavarotti. Impresionantă prin reconstituirea scenografică minuțioasă a epocii și prin costumele fastuoase, tradițională și convențională întru totul, această montare a oferit pe ecran și un spectacol aparte, inaccesibil publicului din sala Metropolitanului; acela al schimbărilor de decor. Spre deosebire de recentele transmisiuni ale Tetralogiei wagneriene - cu tehnologia ei sofisticată, computerizată aproape integral - aici apărea după fiecare tablou o armată de oameni - foarte disciplinată, eficientă, silențioasă - care alcătuia următorul cadru, în câteva minute, sub ochii tăi. Între timp mezzosoprana Joyce Di Donato - gazdă a transmisiunii, cu apariție de top model - îi intervieva cu grație pe protagoniști.