Ajuns la cea de a XVIII-a ediţie, Festivalul de muzică academică şi-a sărbătorit "majoratul" într-un context cu totul special pentru că, fiind realizat în parteneriat cu artişti şi fundaţii din Elveţia, debutează de fiecare dată în 1 august - Ziua Elveţiei -, dar în acest an s-a marcat şi centenarul relaţiilor diplomatice între România şi Ţara cantoanelor, astfel încât s-a deschis în prezenţa E.S. Ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, Livio Hurzeler, care însă curând îşi va încheia misiunea în ţara noastră.

Recital de lied al sopranei Rachel Harnisch

După cuvântul de salut rostit de Primarul oraşului şi de Excelenţa Sa (precizând că în cadrul manifestărilor aniversare sunt incluse deopotrivă concertele din 2 şi 6 august), precum şi de violonistul Alexandru Gavrilovici, iniţiatorul, conducătorul şi "sufletul" Academiei, o sală arhiplină a ascultat recitalul de lied oferit de soprana Rachel Harnisch alături de pianistul Jan Philip Schulze. Cu o voce frumoasă, amplă, bine condusă, preferând însă cântul în forţă, dar şi cu momente în piano, solista a abordat lieduri celebre compuse de Schubert pe versuri de Goethe şi ciclul Dragoste şi viaţă de femeie de Schumann, pentru ca apoi să opteze pentru miniaturi de Berg şi R. Strauss, rămânând astfel în spaţiul liedului german, dar foarte divers ca stil, scriitură şi mai ales ca spirit, aspect pe care l-aş fi dorit reliefat mai pregnant.

Poate că un plus de expresivitate, de culori şi accente adecvate textului şi specificului fiecărui autor ar fi fost binevenite, dar publicul a aplaudat entuziast calitatea glasului, frazarea şi dicţia clară a sopranei care, după cum rezultă din CV-ul bogat, este în primul rând interpretă de operă, ceea ce s-a relevat şi în acea seară. Acompaniată cu acurateţe la pian, dar în aceeaşi manieră mai puţin diferenţiată stilistic, protagonista a oferit şi două bisuri de cu totul altă factură - o piesă de K. Weill (mult mai nuanţată) şi o canzonetă -, care au convins că pot fi şi ele redate pe aceleaşi coordonate. Un program cu impact puternic şi un succes aparte, urmat de o cupă de şampanie la recepţia prin care Ambasada Elveţiei a sărbătorit Ziua naţională şi multiplele conotaţii din acest an.

Violoncelistul Thomas Demenga şi pianistul James Alexander - colaborare impecabilă

Şi tot din Elveţia au sosit interpreţii celui de al doilea program, instrumentişti de mare valoare, violoncelistul Thomas Demenga şi pianistul James Alexander cucerind prin frumuseţea şi supleţea sunetului, prin colaborarea impecabilă, prin bogăţia paletei de nuanţe, sensuri şi stări. Toate acestea s-au regăsit în Sonate de Debussy şi Saint-Saens, Phadka de Janacek, dar şi în partituri semnate chiar de Demenga, precizând el însuşi că EFEU (titlu inspirat de numele lui Emmanuel Feuermann) este o lucrare pentru violoncel solo, comandă a concursului dedicat lui Feuermann, devenită piesă obligatorie în competiţie, dificultăţile de ordin tehnic încadrându-se firesc în linia amplă şi bine echilibrată a discursului melodic.

De mare efect a fost şi Stilbruche, alăturând într-o succesiune aparent ciudată frânturi din partituri semnate de Casals, Casado, Webern, dar şi de Demenga, reuşind să le confere o structură unitară, fluentă şi atractivă, finalul aducând farmecul muzicii americane (poate amintind de Gershwin?) şi umorul de bun gust. Rafinament, eleganţă, ştiinţă, sensibilitate şi strălucire am regăsit şi în bisurile acordate, răspunzând astfel ovaţiilor îndelungi şi binemeritate de doi adevăraţi artişti, care de altfel au o carieră internaţională importantă.

O mare familie poliglotă la cursurile de măiestrie

Trebuie spus că soliştii care evoluează în festival susţin deopotrivă cursuri de măiestrie pe toată durata Academiei. Numeroşi tineri din ţară şi din străinătate au alcătuit, şi de această dată, o mare familie în care se vorbeşte germană, franceză, maghiară, engleză, română, relaxarea vacanţei în cetatea medievală făcând casă bună cu studiul - pentru că toţi se pregătesc foarte serios, iar seara îşi ascultă maeştrii şi poate visează că într-o zi vor fi, la rândul lor, pe podiumul solistic.