În 4 august 2010 a avut loc, în cadrul Seratelor Muzicale găzduite de Ateneul Român şi organizate de Asociaţia "Lanto Arte", recitalul Cvartetului de coarde "Transilvan", din care fac parte violoniştii Gabriel Croitoru, Nicuşor Silaghi, violistul Marius Suărăşan şi violoncelistul Vasile Jucan.

Despre structura acestui program ne-a vorbit violonistul Gabriel Croitoru:

"Ne-am gândit în primul rând că pentru publicul estival al Filarmonicii şi nu numai ar fi un program interesant, mai ales că în Bucureşti nu cred că s-a mai făcut un astfel de program de către o formaţie clasică. De altfel şi concertul nostru se intitulează De la divertismentul clasic la folclor; este vorba despre unul din divertismentele lui Mozart, trecând prin Haydn - Ciocârlia şi două aranjamente ale unor suite folclorice - Transilvania şi Muntenia. Transilvania pentru că este vorba despre Cvartetul "Transilvan" şi Muntenia pentru că suntem în zona Munteniei. Suitele sunt aranjate de colegul meu Nicuşor Silaghi pentru cvartet şi cred că vor fi interesante şi vor avea priză la public aşa cum s-a întâmplat mai peste tot unde le-am cântat prin lume."

•

Un ansamblu luminos, sclipitor, o prestaţie interpretativă de excepţie bazată pe subtilitate şi imaginaţie - această caracterizare i-a fost atribuită Cvartetului de coarde Transilvan de o importantă publicaţie americană, dar s-a potrivit şi cu recitalul pe care ansamblul l-a susţinut în 4 august 2010 la Ateneul Român, în cadrul seriei de Serate muzicale organizate de Asociaţia "Lanto Arte". Cei patru muzicieni - violoniştii Gabriel Croitoru şi Nicuşor Silaghi, violistul Marius Suărăşan şi violoncelistul Vasile Jucan - au propus publicului un program cu două părţi distincte: prima cuprinzând opusuri clasice, iar cea de-a doua - muzică inspirată din folclor. De altfel, această alcătuire a programului a dat şi denumirea seratei, pe care artiştii au intitulat-o De la divertismentul clasic la folclor.

Recitalul a început cu Divertismentul KV 136 în Re major de Wolgfang Amadeus Mozart - lucrare ce a evidenţiat calităţile interpretative şi omogenitatea formaţiei. Muzicienii au impresionat în special în mişcările rapide, unde au dat dovadă de precizie şi acurateţe ritmică şi intonaţională. Iar în Cvartetul nr. 5 op. 64 în Re major de Joseph Haydn am admirat o dată în plus culorile sonore rafinate, forţa expresivă şi contrastele dinamice îmbinate cu bun gust de membrii ansamblului. La toate acestea s-a adăugat, bineînţeles, timbrul celebrei viori Guarnieri pus în valoare de faimosul Gabriel Croitoru, care a îmbogăţit discursul sonor, fără să epateze însă.

În partea a doua violonistul a trecut în plan secund, pentru că l-am putut urmări pe colegul său, Nicuşor Silaghi, în ipostază de solist şi compozitor. Instrumentiştii clujeni au prezentat două suite folclorice prelucrate de acesta, intitulate Transilvania şi Muntenia. Cuprinzând o serie de cântece binecunoscute - hore, doine, romanţe, bătute - înveşmântate armonic modal într-o manieră simplă şi de efect, suitele au dezvăluit, pe lângă calităţile tehnice incontestabile ale muzicienilor, imaginaţia şi umorul acestora.