În 1970, pianistul Garrick Ohlsson a fost primul american care a câştigat Concursul "Chopin" la Varşovia. El a fost printre puţinii care au ţinut legătura cu Europa de Est, chiar în perioada comunistă. Aşa cum o dovedeşte şi integrala lui discografică a operei lui Chopin (Hyperion), Garrick Ohlsson este un poet inspirat al acestei muzici.

Joi, 14 mai 2010, la San Francisco, împreună cu dirijorul Michael Tilson Thomas, l-a sărbătorit pe compozitor cu Concertul pentru pian nr. 2. Foarte repede el şi-a confirmat reputaţia. A pătruns paginile concertului compus de un Chopin îndrăgostit pentru prima oară, cu prospeţime şi zâmbetul pe buze. Pianistul are o sonoritate rotundă şi plină, o frazare luminoasă şi atentă. Orchestra, din păcate, a fost putin ştearsă, iar discrepanţa faţă de un maestru stilist ca Ohlsson a fost cam pronunţată.

În cele din urmă, în partea a doua a programului, orchestra a prins vigoare cu suita de ballet Giselle şi La Mer de Debussy. De fapt valurile puternice şi neastâmpărate au inspirat interpretarea acestei «Mări», dându-i un sentiment de măreţie unic, sentiment ce defineşte Orchestra Simfonică din San Francisco.