Violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor desfășura, în perioada 15-27 ianuarie, un proiect cultural complex dedicat împlinirii a 350 de ani de la nașterea și, respectiv, a 300 de ani de la moartea lui Dimitrie Cantemir, personalitate marcantă a peisajului politic și cultural românesc. Aflăm detalii despre turneul intitulat „Trei secole de muzică românească – de la Cantemir la contemporani”, de la pianistul Ștefan Doniga.

Domnule Ștefan Doniga, care sunt cele mai importante aspecte care v-au condus către a alege să marcați 300 de ani de muzică românească evocând activitatea lui Dimitrie Cantemir?

Am pornit de la felul în care am realizat în ultimii ani proiectele culturale pe care le facem, și anume acela de a transforma aceste demersuri ale noastre în ceva mult mai mult decât niște acte culturale. Le-am transformat în apeluri la cultură, în a căuta în cultura noastră aspecte care să ne îndrume în viața curentă, care să ne ajute, care să ne educe, care să ne formeze, iar anul 2023 avem șansa să fie unul foarte generos cu cultura română, fiind foarte multe celebrări, foarte multe comemorări culturale, istorice și mai ales muzicale. Așadar, am ales din tot acest noian de celebrări pe cea a lui Dimitrie Cantemir, pentru că în spatele personalității lui se deschide o traiectorie foarte interesantă și foarte importantă și pentru muzica românească. În opera lui științifică, istorică, artistică (în cele din urmă) ca să nu mai spunem în cea politică și chiar militară, găsim direcții care să conducă în cultura română până în secolul XXI. De aceea am ales să numim proiectul nostru „De la Cantemir la contemporani - 3 secole de muzică românească”. De fapt, urmărim în muzica românească traiectoria influenței bizantine. În felul acesta am construit acest proiect și ne-am dus pe acest fir, de la Dimitrie Cantemir, apoi Anton Pann, până la compozitori contemporani cu noi.

Vorbeați despre influențele acestei personalități de-a lungul anilor în lucrările altor compozitori români. Ne puteți da câteva exemple de astfel de compozitori sau lucrări?

Acest program cuprinde, dincolo de lucrări semnate de Dimitrie Cantemir și prelucrate pentru varianta vioară și pian de bunul nostru prieten Vlad Răzvan Baciu, trecem prin lucrări ale lui Anton Pann prelucrate de domnul Ioan Dobrinescu tot pentru această variantă de vioară și pian (pentru că de asemenea susținem tot acest proiect în perechea pe care am consacrat-o în proiectele noastre și anume, cânt alături de violonista Diana Jipa), mergem mai departe cu muzica lui Paul Constantinescu, a doamnei Carmen Petra Basacopol, ajungem în zilele noastre chiar la creația maestrului Ulpiu Vlad, dar mai trecem iarăși prin lucrări care ne sunt foarte dragi, semnate de doamna Felicia Donceanu, de Grigoraș Dinicu sau de un alt mare celebrat al acestui an, violonistul și compozitorul Ion Voicu. Iată așadar o pleiadă de compozitori, de creatori, de artiști extraordinari în care am identificat această rădăcină a muzicii bizantine care a pornit, fără îndoială, de la geniul lui Dimitrie Cantemir.

Dincolo de recitalul ce cuprinde exclusiv lucrări românești pe care le veți interpreta alături de violonista Diana Jipa, ce activități ați mai inclus pe parcursul perioadei de desfășurare a turneului?

Am inclus tot ce am putut, ce am considerat că putem, fizic și tehnic să realizăm - pentru că trebuie spus că acest proiect este un proiect câștigat la selecția organizată de Ministerul Culturii pentru Ziua Culturii Naționale. Cu bucurie și cu mândrie spun faptul că este al treilea an consecutiv când câștigăm această selecție, așa că a trebuit să punctăm cât de mult posibil. Așadar, înainte de fiecare dintre aceste 5 recitaluri va avea loc o conferință susținută de câte un istoric pe teme legate de viața și activitatea lui Dimitrie Cantemir. Avem invitați de marcă: în primul rând ne este alături, ca și la proiectul anterior pe care l-am dedicat lui Nicolae Titulescu, doamna conf.univ.dr. Cristina Păiușan-Nuică, cercetător la Muzeul Național de Istorie a României. Dar în aceleași seri de concerte vom lansa online câte un videoclip al câte unei lucrări pe care noi o prezentăm în program, videoclip deschis de câte un interviu cu doamna Cristina Păiușan-Nuică, tot pe teme legate de viața lui Dimitrie Cantemir. Iarăși, un lucru interesant este faptul că fiecare dintre aceste videoclipuri este filmat într-un loc cu foarte mare importanță istorică sau artistică pentru cultura română. Și dincolo de toate, mai este și lansarea paginii web cantemir300.ro care va dăinui, sperăm, și peste acest „an Cantemir” al culturii române.

În ce orașe veți merge pentru a derula acest proiect dedicat lui Dimitrie Cantemir?

Traiectoria noastră este următoarea: începem duminica aceasta, chiar cu ocazia Zilei Culturii Naționale, pe 15 ianuarie la Focșani; apoi pe data de 20 ianuarie, vineri, vom fi la Sala „Constantin Silvestri” a Universității Naționale de Muzică din București; pe 24, de ziua Micii Uniri, vom fi la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, a doua zi, pe 25, vom fi în cadrul Conferințelor Medicină, Artă, Cultură organizate la Cluj, ca să încheiem pe data de 27 la Liceul de Artă „Ioan Sima” din Zalău, alături de bunii noștri prieteni zălăuani.