Joi, 27, și vineri, 28 octombrie, Sala „Auditorium” a Universității Naționale de Muzică din București găzduiește o conferință despre cenzură în muzică, organizată de Școala Doctorală „Constantin Brăiloiu” și Direcția de Cercetare, Inovare și Informare din cadrul instituției de învățământ bucureștene. Aflăm mai multe despre această conferință de la prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță.

Aș vrea să vorbim despre însemnătatea acestei conferințe în cadrul căreia atât studenți, cât și profesori vorbesc despre efectele cenzurii asupra culturii muzicale și, mai ales, asupra educației.

Într-adevăr, este un proiect care se desfășoară pentru prima dată cu acest subiect în România. Proiectul în sine coagulează șase școli doctorale, practic, din țara noastră. Este un proiect ce-și propune investigarea consecințelor și efectelor pe care instituția cenzurii a avut-o asupra educației și culturii muzicale în România celor trei dictaturi din secolul XX; vorbim de perioada carlistă, antonesciană și comunistă.

Acest proiect este important pentru câteva motive. În primul și-n primul rând, pentru faptul că reușim să punem alături cercetători și doctoranzi din școlile doctorale pe domeniul muzică din România. Și este vorba de tânăra generație, care trebuie să aibă acces într-un mod onest și coerent la o istorie care a fost turbulentă, cel puțin din această perspectivă în țara noastră. În al doilea rând, ne-am gândit ca proiectul să fie și unul interdisciplinar, chemând specialiști nu numai din zona muzicală din străinătate sau din România, ci și oameni care s-au ocupat cu cenzura din zona artelor sau din zona literaturii, creionând astfel o imagine mult mai coerentă și complexă a fenomenului care s-a petrecut în țara românească.

Această conferință oferă posibilitatea ca instituția noastră, Universitatea Națională de Muzică din București, și centrele sale de cercetare, în special școala doctorală, să prezinte cercetările pe care noi le-am întreprins cu studenții doctoranzi și masteranzi, dar și cei din echipa de cercetare în câteva universități importante din țară. Mă refer la Academia Națională „Gheorghe Dima” din Cluj, la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași sau la Universitatea „Transilvania” din Brașov.

Un alt element pe care aș vrea să-l aduc în această discuție este legat de faptul că toate cercetările pe care echipa românească le-a derulat s-au bazat pe documente de arhivă inedite atât din fondurile universității noastre, cât și din fondurile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, de departe fondul cel mai larg de partitură și document sonor. Și, foarte important, cred că ceea ce documentele de la CNSAS conservă ar putea să constituie, iarăși, un element major al proiectului și care ar aduce date noi despre toate aceste subiecte pe care noi le discutăm în cadrul cenzurii.

Cine sunt invitații din cadrul Conferinței Internaționale?

Este vorba de vorbitori din Marea Britanie și Irlanda, din Serbia, din Portugalia, din Moldova, din Cehia, Lituania, la care se adaugă, așa cum am spus, invitați de la Cluj și de la Iași și, firește, cei ai casei, de la Universitarea Națională de Muzică din București.

Vorbitorii străini sunt cercetători și profesori la universități de prestigiu din Marea Britanie, de la Oxford, Bristol, Durham University, care au lucrat intens pe aceste surse în mod special din fosta Uniune Sovietică. În egală măsură, avem oameni care s-au ocupat de situația similară a muzicilor care au fost cenzurate din Lituania, spre exemplu, și ne vine un profesor important de acolo. Din Lisabona ne vine profesorul Ivan Moody, care se ocupă de cenzură în zona muzicii religioase de tip ortodox.

Cred că important ar fi de menționat faptul că alți câțiva importanți specialiști, profesorul Filip Ross Bullock de la Universitatea din Oxford și Harry White de la Dublin se ocupă de zona sovietică și, în mod special, de Șostakovici. În orice caz, sunt specialiști care frecvent investighează toate aceste teme și sunt la curent cu ultimele direcții de cercetare care conectează cenzura și muzica în fostul bloc răsăritean.

Înțeleg că vom putea urmări conferința și pe platforma „Zoom”. Va exista și o apariție editorială în urma acestei conferințe?

Cu siguranță, noi vom transmite conferința online, pe platforma „Zoom”, și bineînțeles că lucrările acestor conferințe le vom publica în periodicul internațional al UNMB-ului. Este vorba despre Musicology Today. Deci, da, aceste lucrări vor fi publicate și vor fi accesibile atât în forma printată, cât și online gratis.