Un dialog cu noul director al Filarmonicii "Mihail Jora", domnul Mihai Badiu

Domnule Mihai Badiu, aş vrea să-mi spuneţi mai întâi, pentru ascultătorii noştri, când aţi preluat funcţia de director, de manager al Filarmonicii "Mihail Jora" şi cum vă simţiţi în postura de a continua o tradiţie de zeci de ani, care implică nişte proiecte culturale intrate deja în conştiinta publicului din Bacău?

O să vă răspund mai întâi la a doua parte a întrebării d-voastră, mă simt onorat şi responsabilizat, pentru că această tranziţie de la scaunul de instrumentist la cel de manager, nu presupune doar urcarea unor scări şi desfăşurarea programului într-un alt birou, ci pur şi simplu înseamnă o preluare de responsabilităţi şi o privire de ansamblu care nu era specifică postului de instrumentist. Deci cred că "responsabilitate" este primul termen care îmi vine în minte atunci când mă refer la această tranziţie.

La ce instrument cântaţi?

Eu am fost şi sunt fagotist în continuare, am ocupat postul de fagotist în Orchestra Filarmonicii "Mihail Jora" din Bacău în ultimii 19 ani, iar în urma retragerii Domnului Pavel Ionescu la finalul anului precedent din funcţia de manager, am devenit manager interimar, începând cu 1 ianuarie în acest an, a urmat concursul organizat de către Consiliul Judeţean în luna aprilie, şi am fost desemnat pentru următorii trei ani în această funcţie.

Una dintre tradiţiile Filarmonicii "Mihail Jora" este şi Festivalul "Zilele Muzicii Contemporane-Liviu Dănceanu" ajuns iată acum la a 36-a ediţie şi plasat întotdeauna în debutul stagiunii. Cum aţi structurat în acest an Festivalul, cele 4 zile de muzică nouă?

Festivalul Zilele Muzicii Contemporane, pe care am avut plăcerea să-l deschidem aseară, este într-adevăr o tradiţie şi un punct forte al instituţiei noastre, nu doar prin prisma celor 36 de ani, o vârstă respectabilă dacă e să ne raportăm la cât de dinamică este această zonă a muzicii româneşti, ci şi prin faptul că a fost primul festival de acest gen din România. Desigur acest festival deschide stagiunea dar practic noi încheiem astfel un tur de forţă aici la Filarmonică, început la finalul lunii august cu "Serile Băcăuane" şi continuat cu "Enescu-Orfeul moldav" de la începutul lunii septembrie.

Deci încheie practic stagiunea estivală, evenimentele din timpul verii..

Noi practic am deschis în 22 septembrie stagiunea în mod oficial, iar acest festival care promovează creaţia contemporană, se înscrie în ideea de diversitate şi în efortul nostru de a acoperi un spectru cât mai larg de gusturi, de idei, de lucrări, ca un specific al stagiunii noastre.

Aveţi patru zile, patru concerte de muzică contemporană..

Da, primul concert care a avut loc aseară, joi 6 octombrie, este singurul în care este implicată şi orchestra simfonică şi coincide cu ziua de stagiune, joia. Practic am preluat această tradiţie, să asociem ziua de debut al festivalului cu ziua de concert, familiară publicului nostru obişnuit, o idee care exista şi în ediţiile precedente, tocmai pentru a promova acest gen care din păcate, nu este suficient de apreciat şi de urmărit de către publicul larg, în nici un caz la nivelul la care ar merita.

Şi chiar am reuşit! Aseară a fost un public mulţumitor pentru acest gen de muzică. Ne dorim ca şi în următoarele trei zile de festival, trei zile care sunt dedicate creaţiilor camerale, să avem acelaşi public larg şi dispus să descopere noul, să se bucure de toate ideile care înconjoară acest gen de muzică.

Ce urmează după Festivalul de Muzică Contemporană? Ce concerte veţi oferi publicului toamna şi iarna?

Aşa cum vă spuneam, ne dorim să continuăm pe bazele puse de managementul anterior.

Ideea principală se referă la diversitate, pastrând bineînţeles nivelul înalt al unei instituţii de cultură şi direcţiile stabilite deja. Încercăm să atragem un public cât mai divers, cred că este de datoria noastră nu doar să ne gândim la publicul deja existent ci şi să atragem o generaţie nouă de melomani, de iubitori ai muzicii clasice. Vom avea de exemplu peste două săptămâni, Opera "Bărbierul din Sevilla", va fi o operă în concert desfăşurată chiar aici la Sala Ateneu. Vom avea concerte cu programe alcătuite din coloanele sonore ale unor filme bine-cunoscute, vom avea în luna noiembrie, un concert în care Orchestra Simfonică va interpreta lucrări ale formaţiei Abba, vom avea de asemenea concerte în care vom colabora cu artisti pop, vom avea concerte foarte diverse, foarte interesante şi care cred că vor contribui la topirea distanţei dintre noi şi publicul care nu este direct interesat în acest moment de activitatea unei filarmonici. Îmi doresc foarte mult şi cred că sunt o oglindă a dorinţei tuturor colegilor mei defapt, ca imaginea Filarmonicii să nu mai fie asociată cu ceva rigid, cu ceva specific unei anumite categorii de vârstă, sau specific unei anumite categorii sociale. Îmi doresc ca toată lumea să aibă posibilitatea, să oferim această posibilitate, ca publicul să înţeleagă că sunt lucruri minunate într-o stagiune simfonică şi misiunea noastră este de a oferi aceste servicii culturale unei categorii cât mai largi de ascultători.

Aveţi o viziune nouă şi foarte îndrăzneaţă! Ştiu că Filarmonica "Mihail Jora" a colaborat permanent şi cu alte instituţii importante din Bacău, cu Centrul Cultural "George Apostu", cu liceul de artă.. Veţi continua aceste colaborări?

Cu siguranţă.. şi un merit foarte mare în aceste colaborări, aşa cum am mai menţionat, aparţine conducerii anterioare, în special D-lui Pavel Ionescu şi maestrului Ovidiu Bălan care au iniţiat şi au dezvoltat această idee de colaborare între toate instituţiile care susţin cultura din judetul Bacău. Centrul Apostu este un partener vechi al nostru şi foarte apropiat. Chiar în această seară, recitalul Ansamblului Archaeus va fi găzduit de cătreCentrul Cultural "George Apostu" iar liceul, la fel, va colabora cu noi prin formaţia corală de care dispune, pentru opera "Bărbierul din Sevilla". Suntem datori, pentru că luptăm pe acelaşi front, să mergem în aceeaşi direcţie şi avem în primul rând datoria morală de a ne susţine. Ideea de colaborare este practic colacul nostru de salavare în aceste vremuri în care certitudinile sunt din ce în ce mai puţine.

Pe lângă concertele simfonice pe care Filarmonica le susţine, există şi o stagiune camerală?

Da! O stagiune camerală care a fost susţinută în mod tradiţional de către instituţia noastră şi dorim să continuăm toate lucrurile pozitive, foarte multe de altfel, pe care eu le-am găsit aici ca nou manager. În această linie se înscrie şi stagiunea camerală, cel puţin în această toamnă vom avea ca invitaţi nişte nume foarte cunoscute melomanilor din Bacău, cum ar fi Alexandru Tomescu, Sânziana Mircea, Răzvan Stoica, Vlad Dimulescu, Ştefan Cazacu şi alţii care sunt o garanţie a calităţii şi a unui nivel pe care ni-l dorim cât mai ridicat, inclusiv pe această zonă camerală. Şi sperăm să continuăm pe această linie şi în partea a doua a stagiunii, începând cu luna ianuarie.

Aş dori câteva cuvinte şi despre formaţiile camerale ale Filarmonicii "Mihail Jora"..

Această zonă a fost bine reprezentată de muzicienii din orchestra noastră, sunt şi eu la rândul meu, de mulţi ani, membru al Cvartetulului "Fagotissimo".

Vă mai rămâne timp de studiu de când aţi preluat această funcţie de manager?

Este o întrebare interesantă şi chiar vă mulţumesc că aţi avut amabilitatea să mi-o adresaţi. Răspunsul este "nu" dar şi "da" în acelaşi timp.. pentru că îmi doresc foarte mult să păstrez şi această dimensiune a instrumentistului, atât prin interesul acordat instrumentului, fagotului, dar şi prin participarea, cât de des se poate, în concerte, participarea efectivă în orchestră. Îmi doresc foarte mult să nu pierd această perspectivă a instrumentistului pentru că o consider o componentă rară şi foarte preţioasă a mea, pentru a putea avea o viziune manageriala completă. Cel putin aşa cred în acest moment. Sper ca peste câţiva ani, dacă vom mai avea ocazia să discutăm, să rămân la aceeaşi părere.

Ideea ca instrumentiştii din orchestră să cânte ca solişti, îmbunătăţeşte până la urmă calitatea orchestrei. Sau să cânte în formaţii camerale.

Acest lucru se practică de mai mult timp aici la noi, şi îl susţin necondiţionat, fiind convins că este unul dintre principalele resorturi, principalele mijloace pe care un manager le are la dispoziţie pentru această creştere profesională.. Ştiu că este un termen foarte general dar îşi poate găsi referinţe specifice în acest caz. Cu siguranţă că activitatea camerală, activitatea individualizată a colegilor mei din orchestră este un lucru extrem de important şi pe care încercăm să-l încurajăm în limitele premise de către legislaţia actuală. Să-l încurajăm şi să oferim o motivaţie serioasă pentru toţi colegii noştri.