Muzicianul oferă mai multe detalii despre a patra ediție a Festivalului ,,Musica Ricercata", ce se desfășoară în perioada 28 iulie-1august 2022 la Sibiu.

Pacea este conceptul ce stă la baza alcătuirii programului din acest an al Festivalului ,,Musica Ricercata", iar această temă ați preluat-o din subiectul operei Pădurea Sibiului de Valentino Fioravanti, pe care ați descoperit-o acum câțiva ani, la Napoli. Domnule Bebeșelea, cum ați găsit această operă și cum ați descrie-o?

A fost o căutare mai degrabă detectivistă decât muzicologică, mai ales din prisma faptului că sunt doar un dirijor foarte curios, nu un muzicolog. Am pornit de la o idee pe care mi-o specificase un prieten și anume că ar exista o operă a cărei acțiune se petrece chiar la Sibiu, dar fără să-i știe autorul, epoca, țara în care fusese compusă ș.a.m.d. De la această premisă am pornit și am căutat aproape un an până când am dat de La Foresta d'Hermannstadt (Pădurea Sibiului), o operă compusă în 1812 de Valentino Fioravanti, unul din cei mai importanți compozitori napoletani de operă în acea perioadă de început de secol XIX. Este o operă foarte interesantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, descrie această diversitate multietnică din Transilvania, deoarece în această operă sunt prezente toate minoritățile din Transilvania, sunt reprezentați absolut toți cei care fac parte din ceea ce am putea să numim un ,,culture clash” transilvănean și tocmai lucrul acesta a fost interesant pentru libretistul Andrea Leone Tottola, care a fost și libretistul lui Rossini. Opera mai este interesantă dintr-un alt punct de vedere, și anume faptul că este a doua operă italiană care nu are recitative, acestea fiind interzise de către autoritățile franceze napoleonene, care tocmai cuceriseră Napoli înainte de compunerea acestei opere. Lucrarea are mai degrabă structura unui singspiel decât structura unei opere buffe. Este denumită melodramă eroi-comică, are și momente de dramatism extrem, dar la final se încheie cu un imn al păcii și al bucuriei. Tocmai de aceea mi s-a părut că se potrivește foarte bine să facem corul final din această operă. Noi programasem inițial o producție a întregii opere, dar nu am putut să rămânem impasibili situației care se întâmplă în momentul de față în Ucraina și am considerat că este nepotrivit să montăm opera în anul acesta, iar mesajul pe care ar trebui să-l transmitem este acela al păcii. Tocmai de aceea am ales corul final care se încheie cu imnuri de bucurie și pace și se potrivesc perfect cu ultima lucrare care va închide festivalul nostru - Simfonia a IX-a de Beethoven, Oda bucurie, care este poate cel mai puternic mesaj de pace din istoria muzicii. Aceasta va fi interpretată împreună cu muzicieni din Ucraina, care au venit special pentru acest proiect, cu muzicieni din Republica Moldova și din întreaga Uniune Europeană.

De ce ați ales titulatura Ramificări pentru această ediției a festivalului?

Titlul festivalului vine de la o piesă compusă de un compozitor care s-a născut în Transilvania, Gyorgy Ligeti și anume Musica Ricercata. Această piesă era pentru pian solo în care Ligeti dorea să aducă un omagiu barocului italian timpuriu, și anume compozitorului Girolamo Frescobaldi. Exact același lucru îl facem și noi prin festivalul ,,Musica Ricercata”, ne uităm din perspectiva secolului XXI înspre ce s-a întâmplat în trecut și în cercetarea manuscriselor, tot ceea ce s-a petrecut în festival are legătură cu manuscrise muzicale și nu numai, dar Ramificări este de fapt titlul altei piese de Ligeti, Ramifications, dar am folosit omonimia acestui cuvânt, ramificări, însemnând în această situație, de fapt, toate încrengăturile care ne conduc înspre ideea de pace.

Cum va fi ilustrată ideea de pace în cadrul evenimentelor?

O să avem lucrări care simbolizează această idee a păcii. De exemplu, festivalul va fi deschis de Dansul marii pipe a păcii din Indiile galante de Jean-Philippe Rameau și va fi închis cu Simfonia a IX-a de Beethoven, în Piața Mare. Este un simbol al păcii extrem de puternic. În plus, avem discuții cu publicul care se aliniază exact acestei idei. O să fie prezent domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Viena, scriitorul Mircea Cărtărescu, scriitoarea Ioana Nicolae, poetul Radu Vancu, vom avea un recital Sayaka Shoji, o discuție cu publicul cu Götz Teutsch, cel care a fost timp de patru decenii solo violoncelist al Berliner Philharmoniker și este născut chiar la Sibiu și multe altele. De asemenea, va fi interpretat Concertul pentru flaut alto de Kalevi Aho, unde o să fie prezent compozitorul. Acel concert va fi dirijat de Cristian Spătaru, iar solistul serii va fi Matei Ioachimescu.