Opera Națională București încheie stagiunea curentă cu un festival în cadrul căruia sunt invitate nouă teatre de operă şi balet din România şi Republica Moldova. „Bucharest Opera Festival” se va desfăşura în perioada 24 iunie – 2 iulie 2022 şi va include şase spectacole de operă, o operetă şi două spectacole de balet programate în nouă seri consecutive.

Mai multe detalii despre festival aflăm de la Daniel Jinga, director general interimar al Operei Naţionale Bucureşti:

Finalul stagiunii centenare a Operei Naţionale Bucureşti va fi marcat de un festival ce se va derula începând de vineri, 24 iunie. În primul rând, te rog să ne spui cum s-a născut ideea acestui proiect apărut pe parcursul stagiunii, ţinând cont de faptul că programul comunicat iniţial, ne anunţa închiderea stagiunii cu o nouă producţie a operei "Oedipe" de George Enescu?

Ideea acestui festival s-a născut tocmai datorită unui context creat de înlocuirea operei Oedipe în finalul stagiunii centenare. Devenise deja un clișeu ca noi să sărbătorim fiecare moment important al Operei Naționale prin opera Oedipe și se crease și un context nefericit; noi am vrut să aducem un Oedipe din Germania, dar care era în trei acte și nu s-ar fi potrivit publicului din România. Noi îl respectăm în alt fel pe Enescu; Enescu este un simbol pentru noi și un simbol este și această lucrare și n-am fi putut să o prezentăm altfel decât în forma ei de patru acte. Și-atunci am zis, ok, o să facem noi un Oedipe în anul următor, pentru că suntem în primul an după cei 100, așa că o să avem timp. Și s-a născut ideea realizării acestui festival, pe care nu mi l-am dorit un festival național, n-am dorit să fim cei are dau ora exactă între Operele din România, chiar dacă suntem Opera Națională București. Am zis că nu este elegant din partea noastră, nu este elegant față de colegii noștri să-l numim Festivalul Operelor Naționale. Și-atunci, i-am spus Bucharest Opera Festival - un festival al Operei Naționale bucureștene în care noi îi chemăm pe toți colegii din țară ca și cum i-am chema la ziua noastră. Sărbătorim împreună cei 100 de ani de existență ai ONB.

Mai departe, a fost foarte greu - niciodată nu-i ușor! - pentru că a trebuit să intrăm în discuții cu toate aceste instituții și orice discuție inter-instituțională este grea. Se ține cont de parteneriate, de parametri juridici, de parametri economici, dar iată-ne ajunși și pe ultima sută de metri și totul este în regulă. Lucrurile se vor realiza așa cum ne-am propus.

"Bucharest Opera Festival" se va deschide cu o reprezentaţie a operei "Don Giovanni" de Mozart, în regia lui Andrei Șerban. Ştiu că se lucrează chiar în aceste zile la reluarea acestei producţii, în prezenţa regizorului, dar înţeleg că vor fi schimbări majore, astfel încât spectacolul va arăta diferit. Ce anume se schimbă şi ce va putea vedea publicul?

În primul rând, vreau să menționez că noi am reluat două opere regizate în trecut de Andrei Șerban. Am făcut Lucia di Lammermoor în ianuarie și acum reluăm Don Giovanni. Noi îi spunem reluare, deoarece decorurile și costumele zăceau pe undeva prin magaziile noastre. Ideea a plecat de la a pune în valoare niște producții foarte bune din trecut, care, din diferite motive, nu au mai fost programate. În societatea românească avem acest obicei, de a anula tot ce au făcut cei de dinainte și de a considera că de-acum resetăm totul. Plecând de la ideea că nu e bine să facem același lucru, am decis să redăm repertoriului Operei Naționale toate lucrările respective, iar printre ele se numără acum și Don Giovanni.

Bineînțeles că un regizor de talia lui Andrei Șerban a spus că nu o să facă o reluare, o să facă ceva nou. Şi-atunci au început schimbările, a început partea de creativitate pe care regizorul o are și în care noi n-am intervenit pentru că rolul nostru este să stimulăm această creativitate, nu să o inhibăm contractual. Așa că, va fi un Don Giovanni nou, plecat de la ideea unei reluări, dar care va fi mai mult decât o reluare. Cei care l-au văzut și-n prima versiune vor putea să facă această comparație.

Vor urma apoi opt seri în care vor evolua teatrele invitate. Vor fi cinci spectacole de operă, o operetă şi două spectacole de balet. Fireşte, într-o astfel de ocazie sunt prezentate titluri din repertoriile instituţiilor invitate care nu se regăsesc în acest moment în repertoriul curent al Operei Naţionale Bucureşti, constituind un punct de atracţie pentru publicul bucureştean. Vorbim despre instituţiile naţionale de profil aflate în subordinea Ministerului Culturii, cărora li se alătură ca invitaţi, de această dată, Opera Română din Craiova şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet "Maria Bieşu" din Chişinău. Te rog să ne spui, ce vom vedea şi auzi pe scena Operei bucureştene?

O să urmeze Teatrul Național din Chișinău, care va prezenta "Lacul lebedelor". Am plecat, bineînțeles, de la tradiția foarte bună pe care ei o au în ceea ce privește baletul și de la realitatea că noi încă nu avem spectacol de "Lacul lebedelor"; urmează să avem o premieră în anul următor. Și-atunci, am rugat Chișinăul să vină cu acest titlu, pentru a veni în întâmpinarea dorințelor publicului nostru.

Apoi, bineînțeles, Opera Română din Cluj va veni cu baletul "Zorba", ce dă culoare festivalului. E o zonă pe care noi, Opera Națională București, nu am acoperit-o încă repertorial.

O să fie și Teatrul Național de Operetă. Va prezenta "Candide" de Bernstein și asta e frumos, pentru că plecăm de la "Serva padrona" de Pergolesi, pe care o prezintă teatrul din Timișoara în regia lui Silviu Purcărete și ajungem până la Bernstein. Acoperim o perioadă foarte mare de ani - de la secolul XVIII, până la secolul XX. Asta e foarte interesat! Că acest festival cuprinde și o paletă stilistică foarte largă.

La care se adaugă și Teatrul Național de Operă și Balet "Oleg Danovski" cu "Povestirile lui Hoffmann" de Jacques Offenbach, Opera Națională Română din Iași cu "Indiile galante" de Jean-Philippe Rameau, Opera Română din Craiova cu "Mefistofele" de Arrigo Boito și, nu în ultimul rând, Opera Maghiară din Cluj Napoca - spectacol coupe, "Ora spaniolă" și "Copilul și vrăjile" de Maurice Ravel.

Opera Maghiară din Cluj nu a mai fost de 150 de ani în turneu în București!

Aş vrea să atrag atenţia asupra unui detaliu - ora de începere a spectacolelor este 19.00, nu 18.30 cum este în prezent, ceea ce cred că este cu adevărat în avantajul spectatorilor. Este o excepţie pentru festival sau intenţionezi să revii la un program care a mai existat, cu această oră de începere a spectacolelor?

Sunt foarte nehotărât în ceea ce privește acest subiect. Ora de începere 19.00 e o oră care avantajează publicul, e foarte clar și de aceea am și ales-o pentru festival, și se pretează pentru repertoriul pe care noi îl prezentăm în cadrul festivalului. Dacă ar fi să revenim la această oră în totalitate pentru stagiunea Operei Naționale bucureștene, atunci, pe parcurs ar interveni probleme în momentul în care programăm opere ce durează 4-5 ore, pentru că sunt și categorii de public care nu mai prind ultimul metrou, nu mai prind transportul în comun și nu putem selecta publicul operei bucureștene doar în funcție de posibilitățile de a călători cu taxiul sau cu mașina proprie. De aceea, noi am tot oscilat și am găsit o variantă de compromis cu 18.30 pe care o practicăm acum. Ideea de a pune ore diferite de începere în funcție de lungimea spectacolului iarăși nu este fericită, pentru că se creează confuzii și trebuie, ca entitate, să creezi o ritmicitate și să obișnuiești publicul cu o anumită oră. Dar, pentru festival, ne permitem să începem la ora 19.00; e o oră foarte potrivită și trebuie să comunicăm foarte des și să obișnuim publicul că, în cadrul festivalului, spectacolele noastre vor începe la ora 19.00.

Nu în ultimul rând, te rog să ne spui cum vezi, pe termen lung, existenţa acestui festival? Îmi aduc aminte de prima şi singura ediţie a Festivalului Operelor Naţionale derulat în anul 2012 de Opera Naţională Română din Cluj-Napoca. Din păcate, costurile unui eveniment de o asemenea anvergură au împiedicat, în anii următori, continuarea acelui festival în care a participat şi Opera Naţională Bucureşti. Așadar, cum vezi viitorul proiectului "Bucharest Opera Festival"?

Îl văd cu speranță, deși mă număr și eu printre cei care au inițiat în trecut festivaluri care au avut o singură ediție. Din nou, acest obicei românesc trebuie să ne dea de gândit. Avem această tendință de a aprinde focuri de paie. Un festival nu este important decât dacă ajunge să depășească 30-40 de ediții, acestea sunt festivaluri serioase. Dar, de ce-l privesc cu speranță? Pentru că el stă în picioare sub raportul cifrelor. Observ că publicul iubeşte să vină la acest festival, stăm foarte bine cu vânzările, avem și sponsori. Cumva, puse toate aceste date cap la cap, putem spune că există o rețetă prin care un festival al operelor la București poate să existe anual și poate să crească. Vrem ca în anii următori să invităm și opere din Europa. Noi am vrut încă de la prima ediție să invităm și Opera din Budapesta și Opera din Sofia, dar am renunțat tocmai pentru că am zis să nu ne asumăm niciun fel de risc. Începuse războiul în momentul în care noi planificam acest festival; nu aveam date certe despre cum vor evolua lucrurile și am zis că, pentru început, să facem acest festival doar cu Operele din România, după care am adăugat Chișinăul, care este o operă soră și are un alt statut pentru noi.