Sâmbătă, 18 iunie 2022, începând cu ora 19.00, Cvartetul Bålder va susține la Ateneul Român un recital dedicat victimelor de COVID 19.

Cvartetul Bålder a fost înființat la Helsinki, Finlanda, în anul 2018 de către violoniștii Emil Hartikainen și Andrew Ng Wen Hao, violistul Vadim Grumeza și violoncelistul Tommi Wesslund. Formația este  afiliată Academiei de Muzică de Cameră Kuhmo.

Domnule Vadim Grumeza, veți concerta împreună cu cvartetul finlandez Balder, din care faceți parte, sâmbătă, 18 iunie, la Ateneul Român. Evenimentul face parte din cadrul turneului pe care îl derulați în România. Sunt aceste concerte primele dumneavoastră apariții pe scenele românești?

Da, sunt primele noastre apariții în sudul Europei și în România. A fost o idee pe care am construit-o încă din timpul pandemiei și tot pe atunci a primit suportul și confirmarea de la Fundația Culturală a Finlandei. De la bun început, ideea și concertele acestea erau preconizate pentru Republica Moldova, pentru că Republica Moldova era o țară care avea nevoie cel mai mult de ajutor în timpul pandemiei. Fiind originar de acolo, mă orientam tot spre Republica Moldova; acest lucru se poate observa și din programul pe care îl avem. Ca și toți muzicienii, am întâlnit tot felul de aventuri ce au implicat amânarea concertelor, cu lockdown-urile care tot veneau și plecau. Având mai mult timp disponibil, am decis să extindem turneul și am ajuns la situația în care aveam pe hartă Republica Moldova, România, Bulgaria și Germania. După aceea, din cauza pandemiei, am început să tăiem din concertele acestea.

Programul concertelor, inclusiv cel de la Ateneul Român, cuprinde lucrări moderne și contemporane și vine să comemoreze victimele pandemiei de COVID 19. Care este tematica lucrărilor alese?

Tematica este una mai moldovenească. În afară de lucrarea de Caroline Shaw, o lucrare perfectă pentru a deschide orice concert, tematica este una tristă cu motive folclorice tradiționale, cu teme moldovenești; începând cu piesa de Gija Kancheli, un compozitor de origine georgiană, care din păcate a și plecat din lumea asta acum câțiva ani. Kancheli este un compozitor binecunoscut; poate nu toți cunosc numele său, dar este binecunoscut pentru publicul care a cunoscut Uniunea Sovietică, el fiind un compozitor care scria mult pentru muzica din filmele sovietice. Mieczyslaw Weinberg este și el pe jumătate moldovean, pentru că tatăl său era originar din Chișinău, fiind însă născut la Varșovia. Cu toate acestea, limba română era una din limbile sale materne; cumva, limba română era un lucru foarte intim pentru el, ceva la care el ținea foarte mult. Și, mai departe, ajungem la ,,Rapsodia pe teme moldovenești”, scrisă tot de Mieczyslaw Weinberg, aranjată special pentru acest turneu. Este o lucrare scrisă original pentru orchestră simfonică, iar noi o vom prezenta în formula de cvintet cu pian. Va fi premiera acestei lucrări în varianta camerală.

În ce context a scris Weinberg această lucrare și ce anume v-a convins să o transpuneți pentru cvintet?

Nu știu precis în ce context a scris-o Weinberg. Probabil că lucrarea are o legătură de rădăcinile sale și cu tendința lui de a prelua linia aceasta mai melancolică, pe care el o înfățișează în toate lucrările sale. El iubea să scrie teme de suflet, mai triste și, nu de puține ori, profesorul său, Dmitri Șostakovici, îi spunea că ar trebui să se lase de lucrurile acestea și să compună o muzică mai diversă. Deci, eu cred că ,probabil, și această Rapsodie a fost scrisă deoarece folclorul moldovenesc îi era drag, venind din Moldova. Probabil simțea nevoia aceasta de a se apropia din când în când de cultura moldovenească. Eu am decis să transcriu această lucrarea pentru formație camerală deoarece noi am descoperit recent un cvintet de George Enescu mai puțin cunoscut. Este vorba despre cvintetul cu pian scris în 1896, lucrare ce nu se cântă aproape deloc. Noi ne-am gândit că aceasta ar fi probabil o lucrare care s-ar încadra foarte bine în concertele noastre. Din păcate, nu vom interpreta de această dată Cvintetul de Enescu, pentru că nu am vrea să obosim publicul  cu concerte prea lungi. Probabil că data viitoare va figura în programul nostru și Cvintetul de Enescu. Am reușit să cântăm ambele lucrări, recent, pentru publicul finlandez, cele două cvintete având aceleași motive folclorice românești, moldovenești. 

Cvartetului dumneavoastră i se va alătura și pianistul Mihai Diaconescu. Cum a început această colaborare?

Colaborarea noastră a început de ceva timp, când Mihai Diaconescu studia la Helsinki. Mihai este absolvent de master al Academiei Sibelius. Chiar în timpul studiilor am făcut cunoștință cu el și de atunci am descoperit că sufletul nostru este mai aproape de muzica de cameră. Tot atunci discutam că ar fi foarte frumos să aducem un proiect cameral și în România, să călătorim prin țară și să lăsăm un pic de inspirație și pentru oamenii de acolo.