Prima parte a concertului de mâine seară, susţinut de Orchestra de Cameră Radio sub bagheta dirijorului Toufic Maatouk îl va avea în prim-plan pe pianistul Aimo Pagin, artist Bösendorfer. Mai multe detalii aflăm de la pianistul Aimo Pagin, într-un interviu realizat de Florica Jalbă:

Reveniți în România pentru prima dată după pandemie, într-un concert care va marca prima colaborare cu Orchestra de Cameră Radio. Cum priviți această nouă colaborare?

Exact așa este. Prima dată când cânt cu Orchestra Radio. Am venit în timpul pandemiei, o dată la Ateneu, să fac un recital. Era încă regula cu 25% de oameni care puteau să se ducă în sală, cu mască și cu tot ce era atunci. Da, este prima dată cu Orchestra Radio. Sunt foarte emoționat să cânt cu ei Concertul de Mozart, căci n-am mai cântat niciodată cu ei.

Ați ales să interpretați Concertul nr. 23 KW 488 în La major. Care a fost criteriul de selecție și care considerați că sunt particularitățile acestei partituri?

Eu nu am ales concertul acesta. L-a ales organizația, probabil în colaborare cu dirijorul și mi-au propus să cânt concertul acesta. Era vorba de un concert de Mendelssohn sau de concertul de Mozart, ceva care să meargă cu Orchestra de Cameră. Am spus, cu plăcere. Mozart 23 este o frumusețe și se potrivește bine cu ocazia aceasta, cu Orchestra de Cameră, are o muzică foarte elegantă și foarte fină. Este o capodoperă, un concert foarte important în repertoriul de muzică clasică, de pian, este extraordinar de variat și de-abia aștept să-l cânt.

Ce proiecte aveți pentru perioada următoare? Veți mai concerta și în România?

O să am un concert la Ploiești; nu știu exact când o să fie, dar o să fie precis anul acesta. Și la București, probabil la Ateneu. Următorul concert o să fie la Paris.

Cât de important este pentru dumneavoastră să concertați în țara de origine a mamei dumneavoastră, apreciata violonistă Silvia Marcovici? Am apreciat limba română, pe care o vorbiți fără a fi născut aici.

Probabil că am accentul francez, când vorbesc românește, vă dați seama... Mama... de fiecare dată când ajung în România mă gândesc la ea. Am venit cu ea la început, acum vin singur, deoarece ea este în Franța și predă lecții de vioară și nu poate să fie cu mine tot timpul. Deci, sunt foarte fericit să fiu aici.