Domnule Ștefan Doniga, în perioada 5-27 mai, urmează să vizitați, alături de violonista Diana Jipa 10 orașe din România, în cadrul turneului România Universalis, turneu dedicat aniversării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Cum ați gândit structura acestui turneu?

România Unversalis a ajuns pentru noi un brand, pentru că suntem deja la a cincea ediție a acestei serii de recitaluri. De fiecare dată le-am folosit pentru a reprezenta cultura românească în raport cu un eveniment internațional, cum este de data aceasta cazul acestui important eveniment din istoria recentă a României: aderarea României la Uniunea Europeană. L-am gândit din perspectiva a ceea ce considerăm că este necesar să se arate publicului românesc și publicului din străinătate, pentru că vom avea bucuria să pășim și în afara țării cu acest program, iar structura programului am gândit-o în felul acesta. Știm cu toții că arta este o oglindă a realității și iată că realitatea ultimelor săptămâni, luni și ani ne spune că trebuie să prețuim diversitatea, să prețuim deschiderea către tot ceea ce înseamnă european și universal și de aceea programul l-am gândit în felul acesta. Repertoriul cuprinde lucrări compuse de compozitori români de diverse etnii. Sunt opt compozitori diferiți, pentru a proba exact această deschidere a culturii române, această necesitate de a ne deschide către influențe cât mai diverse, de a îmbrățișa cultura de toate felurile, de a respinge un anumit tip de unidirecționalitate și de închistare într-o singură direcție. Credem că este foarte, foarte important acest lucru, mai ales în contextul actual și mai ales când celebrăm, iată, 15 ani de Uniune Europeană.

Unitate în diversitate, aceasta este deviza Uniunii Europene. Cum intenționați să transmiteți acest mesaj spectatorilor care vor asista la concertele turneului România Universalis?

După cum spuneam, repertoriul cuprinde creații de origini foarte diverse, dar toate subsumate culturii române. Avem numele lui George Enescu, tutelar în repertoriul nostru, evident și în muzica românească, apoi muzică semnată de Bela Bartok, Walter Klepper, Theodor Rogalski, Alfonso Castaldi, Mihail Jora, care era armean, Hilda Jerea, ca reprezentant al comunității evreiești. Iată, așadar, un spectru foarte larg de influențe, pe care noi vrem să-l adunăm, tocmai pentru a prețui această idee de unitate în diversitate, foarte valoroasă în cadrul Uniunii Europene și de a o arăta și publicului din străinătate. Însă avem bucuria să fim invitați în cadrul acestui turneu, dincolo de cele zece scene diferite din țară și de către Ambasada României în Regatul Maroc și să realizăm un recital la Rabat în data de 13 mai. Așadar, un spectru larg și pe care-l extindem iată și dincolo de limitele Uniunii Europene.

În urma acestui turneu putem să ne așteptăm să lansați în mediul online, o variantă video a muzicii interpretate, așa cum ați mai procedat și în trecut?

De data aceasta nu se va solda cu filmări. O parte dintre piese sunt deja prezente în mediul online și cred că este o idee foarte bună pe care mi-ați pus-o în vedere în momentul de față, ca să transformăm în videoclipuri toate aceste lucrări, care sunt într-adevăr lucrări foarte apropiate publicului, aș spune. Și aș mai adăuga și faptul că dincolo de acest repertoriu, pe care l-aș numi, cu ghilimele de rigoare, clasic. Bine, nimic din muzica românească nu este clasic, stilistic vorbind, însă acestui repertoriu am adăugat și creații ale unor foarte valoroși compozitori contemporani. Adică vom prezenta și lucrări semnate de Adrian Iorgulescu, Dan Dediu, Ulpiu Vlad sau de mai tânărul compozitor Roman Vlad, tocmai pentru a oferi o perspectivă completă asupra culturii române și asupra muzicii românești și într-o trecere să spunem, care acoperă mai mult de 130 de ani de muzică. Vă mulțumesc și eu pentru că ne sunteți alături, pentru că România Muzical ne este un partener drag întotdeauna, și vă așteptăm să ilustrați această călătorie a noastră și să mergem împreună și în alte locuri frumoase.