Violoncelistul Marin Cazacu este invitatul săptămânii în Perpetuum mobile, într-un interviu realizat de Florica Jalbă. Muzicianul român ne vorbește despre o nouă provocare din cariera sa - manager al Filarmonicii "George Enescu" din București.

Sunteți creatorul și coordonatorul programului Orchestrele Naționale de Tineret ale României, ansambluri care, la inițiativa dumneavoastră, au devenit parte a Centrului Național de Artă "Tinerimea română" - instituție pe care ați condus-o din 2014 și până în prezent. Recent, ați făcut un nou pas în cariera dumneavoastră devenind managerul Filarmonicii "George Enescu" - instituție în cadrul căreia activați ca solist concertist încă din 1983. Povestiți-ne, vă rog, despre acest traseu profesional și ce anume a stat la baza deciziei de a participa la concursul de proiecte de management organizat de Ministerul Culturii pentru Filarmonica bucureșteană?

Într-adevăr, eu am activat la Filarmonica "George Enescu" din 1979, când eram proaspăt absolvent - mai întâi, în cadrul partidei de violoncel al Orchestrei Simfonice; apoi, din 1983, am devenit solist concertist al instituției, până în 2014, când am devenit managerul Centrului Național de Artă "Tinerimea română". Am fost o perioadă absent din cadrul instituției.

Gândul de a participa la acest concurs se referea și se referă în continuare la faptul că iubesc această instituție, o cunosc foarte bine. Și nu e vorba doar de Filarmonica "George Enescu", instituția în sine, ci de Ateneul Român. Sunt două branduri care se contopesc în cadrul acestei instituții - e vorba de clădirea Ateneului Român și de Filarmonica "George Enescu". Revenirea în cadrul instituției, de data aceasta în poziția de conducător... sigur că multă lume se întreabă de ce am luat această decizie! Mi se pare firesc ca o persoană care a crescut aici, care s-a dezvoltat și a căpătat aceste aptitudini de a conduce o instituție și care are viziune și speranță de îmbunătățire pentru o instituție pe care o cunoaște bine, să se poată îndrepta și să-și ofere serviciile pentru dezvoltarea acestei instituții.

Filarmonica "George Enescu" oferă publicului bucureștean și nu numai - pentru că ne referim la o instituție de rang național și internațional - evenimente de top. Ceea ce îmi doresc pe viitor e ca această instituție să-și deschidă porțile pentru un public cât mai larg; în mod special tinerii care să vină și să ne cunoască și să descopere că acest lăcaș al culturii române este deschis tuturor, pentru că muzica este pentru toți înainte de toate. Și ceea ce-mi propun pentru următorii ani este ca instituția să fie atractivă pentru toate categoriile de public.

Tocmai pentru că, așa cum spuneați și dumneavoastră, veniți din interior și cunoașteți foarte bine situația Filarmonicii, la modul concret, care sunt planurile dumneavoastră? Ce proiecte doriți să derulați în acest mandat de manager?

Vin să rezolv mai multe situații. Este vorba ca partea administrativă să fie organizată mult mai eficient și mai bine. Am căpătat această experiență, și de comunicare cu oamenii, și de management, pentru că asta am făcut în ultimii ani. Partea artistică este perfectibilă oricând, iar Filarmonica "George Enescu" a avut în istoria sa momente de glorie și momente, poate, de cădere. Cu siguranță, îmi doresc ca pe scena Ateneului Român să apară, așa cum trebuie, cei mai importanți soliști și dirijori români înainte de toate și soliști și dirijori de top internaționali. Nu ne oprim doar la muzica clasică și romantică, și muzica modernă și cea contemporană trebuie să fie prezente din când în când pentru a satisface curiozitatea celor care ascultă muzică. Pentru că vor descoperi că și aceste muzici fac parte din patrimoniul universal și pot crea emoție la fel de puternică asemenea oricărei muzici clasice sau romantice.

Doresc, de asemenea, să dezvolt foarte mult viitorul muzicii românești în general și a publicului românesc - poate fi asigurat doar printr-o deschidere foarte puternic spre acest segment educațional. Va avea un procent important din activitatea Filarmonicii acest lucru. Cel cameral, de asemenea, va fi dezvoltat, pentru că el există, dar la un nivel mult mai limitat. Toate aceste lucruri se vor întâmpla. De asemenea, Filarmonica va ieși din sediul clasic în viitorul apropiat - pandemia nu a putut să ofere această șansă, de a fi prezentă pe alte scene din țară și din străinătate.

Să vorbim și despre concertul de mâine seară, de la Ateneul Român. Găzduiți și organizați un eveniment al Centrului Național de Artă "Tinerimea română" - concertul vocal-simfonic "Cântarea cântărilor" cu Orchestra Română de Tineret și Corul de Cameră "Preludiu". La conducere se va afla maestrul Cristian Mandeal. Din program face parte și o lucrare în primă audiție absolută.

Așa este. Este o lucrare a maestrului Sabin Pautza, care a găsit texte traduse în limba română și versificate de către un preot ortodox român. În lucrarea vocal-simfonică sunt implicate cele două ansambluri - Corul Preludiu și Orchestra Română de Tineret - și vor da glas acestei muzici pe care maestrul Sabin Pautza a creat-o cu mare, mare bucurie. Iar în partea întâi, programul cuprinde lucrări pentru viori și orchestră de Antonio Vivaldi și Johann Sebastian Bach - este vorba de celebrul Concert pentru două viori în re minor de Bach, Concertul în la minor pentru două viori și orchestră de Vivaldi și Celebrul concert pentru 4 viori și orchestră de Vivaldi. Iar soliști sunt foștii și actualii concertmaeștri ai Orchestrei Române de Tineret: Rafael Butaru - concertmaestrul Filarmonicii "George Enescu" și al Operei Naționale din București, Radu Dunca - concertmaestrul Operei Naționale București, Roxana Oprea - concertmaestra Orchestrei Simfonice a Filarmonicii din Târgu Mureș și Valentin Șerban; patru muzicieni de top din tânăra generație, care vor da glas acestor lucrări pentru două și patru viori și orchestră de Antonio Vivaldi și Johann Sebastian Bach alături de tinerii din Orchestra Română de Tineret dirijați de maestrul Cristian Mandeal. Un program atractiv, cu muzica lui Sabin Pautza, care este și rămâne unul dintre cei mai importanți compozitori contemporani ai României.

Credit foto: Virgil Oprina