Ansamblul Musica Viva, formație ce a prezentat publicului din ţară şi din străinătate proiecte de succes, propune publicului miercuri, 20 aprilie, la Sala Radio, un recital dedicat integral lui Beethoven, sugestiv intitulat "Scene și personaje".

În 20 aprilie, Ansamblul Musica viva, format din dumneavoastră - pianista Andreea Butnaru, violoncelistul Florin Mitrea și violonistul Adrian Florescu, va susține un recital la Sala Radio, dedicat integral lui Beethoven. Putem lega programul ce-l veți prezenta la Sala Radio cu un proiect din trecut al ansamblului Musica Viva, un proiect amplu - Beethoven. Integrala triourilor cu pian - din anul 2012. Fiindcă vorbim deja de 10 ani diferență de atunci, cum vede și abordează acum ansamblul Musica Viva muzica lui Beethoven?

În primul rând, proiectul a fost realizat în anul 2012 într-o altă formulă, împreună cu violonistul Alexandru Mălaimare, care între timp a plecat pe alte meleaguri și acolo și-a făcut o carieră foarte frumoasă. Iar noi, am reluat integrala triourilor de Beethoven împreună cu violonistul Adrian Florescu, care este și concertmaestru al Orchestrei Naționale Radio în acest moment. L-am reluat din 2020, având în vedere că era un an aniversar Beethoven; numai că, din cauze binecunoscute, de pandemie, acest proiect nu a putut fi realizat până la urmă. Cu toate acestea, în octombrie 2020, tot la Sala Radio, am avut primul dintre concertele tematice cu triourile de Beethoven, însă concertul a fost transmis doar on air și s-a desfășurat fără public din cauza restricțiilor.

Titlul recitalului din 20 aprilie este Scene și personaje. Ați declarat într-un comunicat de presă că recitalul va oferi publicului lucrări de tinerețe realizate din surse de inspirație inedite - opere contemporane lui Beethoven, lucrări deja concepute, frânturi de muzici populare vieneze. Cum se reflectă concret titlul în programul ales? Care sunt scenele și cine sunt personajele?

Acest potpuriu de triouri a fost ales în mod special datorită faptului că, într-o largă majoritate, aceste lucrări au o tonalitate comună. Mi bemol major este o tonalitate foarte folosită de Beethoven, având o anumită rezonanță eroică, dar până la a ajunge la opusurile mari cu acest tip de tonalitate și cu acest tip de culoare muzicală și de ethos, el a experimentat mai multe combinații de timbruri. Chiar voiam să spun că triourile, ca și cvartetele, au fost lucrări care i-au însoțit practic toată viața; de la lucrările fără opus, dintr-o tinerețe foarte experimentală, până la opus 121 a. Astfel, putem să urmărim un fir biografic de-al lui Beethoven în respectivele triouri.

Mai precis, când am vorbit de scene, m-am referit la faptul că în structura triourilor există melodii extrase din operele vieneze de atunci, cunoscute de Beethoven, poate și cântate în interiorul orchestrei. Iar la personaje când mă gândesc, mă gândesc la faptul că anumite lucrări au fost dedicate unor personaje foarte importante din viața lui. De exemplu, primul trio, Allegretto pentru piano trio, face parte din lucrările fără opus cu numărul 39 și a fost dedicat unei tinere eleve de-a lui care, ulterior, a devenit o mare pianistă. Tânăra se numea Maximiliane von Brentano, iar Beethoven o alinta spunându-i Maxe. Ea împreună cu fratele ei și cu un alt interpret, la fel de tineri, aveau capacitatea să cânte atât de bine încât Beethoven le-a dedicat o piesă specială. Alte personaje din viața lui sunt personaje legate tot de viața de operă.

În tinerețe, Beethoven a colaborat foarte mult în interiorul orchestrei, a cochetat - numai cu ideea, este adevărat - de a scrie operă, audiind foarte mult pe scena vieneză opere de-ale lui Mozart. Și-atunci, o parte din ceea ce scrie el în perioada asta sunt lucrări cu influențe de scenografie operatică, teme cu variațiuni în așa fel realizate încât ai senzația că ești pe o scenă și stai de vorbă cu un personaj și vă mișcați într-un decor de operă.

Concertul susținut de Musica Viva în 20 aprilie va fi transmis live pe toate frecvențele Radio România Cultural și Radio România Muzical. Din câte știm, nu este prima oară când muzica interpretată de voi se va auzi pe calea undelor. În 2013, Musica Viva a fost unul dintre ansamblurile selectate de BBC Radio Classics să reprezinte Ziua României în transmisiunile Uniunii Europene de Radio. Cum regăsiți experiența de a fi prezenți și în transmisiune live? O considerați mai mult drept o oportunitate sau o experiență demodată, de a fi ascultați de publicul radiofon?

În nici un caz nu este o experiență demodată. Dimpotrivă, este o onoare pentru noi și o responsabilitate. Absolut întâmplător, una dintre lucrările care a fost selectată de BBC Radio în 2013 a fost fix un trio de Beethoven, dar asta este o altă poveste. Noi avem o serie de recitaluri camerale și concerte cu orchestra preluate, transmise în direct și păstrate de Radio România, fiindcă avem o colaborare destul de lungă cu această instituție prestigioasă.

Faptul că suntem transmiși pe frecvențele Radio România Cultural și Radio România Muzical este o responsabilitate în plus pentru calitatea actului artistic și o fericire fiindcă avem o audiență foarte lărgită, nu doar pe cei din sala de concert. Însă, este foarte important de spus că experiența sălii de concert totuși este o experiență unică și am dori să-i invităm pe cei care pot să vină la concert, iar dacă nu pot, ne pot asculta pe undele radioului fiindcă este, de asemenea, ceva cu totul special.