După prezența sa în ediția din 2021 a Festivalului Internațional George Enescu, cornistul Felix Klieser revine în România pentru un concert pe care îl va susține împreună cu Orchestra de Cameră Radio, în 23 februarie. În a doua parte a evenimentului va fi prezent pe scenă și Corul Academic Radio, alături de soliștii Ramona Mardare, Graziella Frangulea, Nicolae Simonov și Cristian Coandă. Mai multe detalii despre acest eveniment aflați de la Nicolae Moldoveanu - dirijorul serii.  

Vă aflați din nou la Sala Radio, de data aceasta alături de Orchestra de Cameră Radio și de cornistul Felix Klieser. Dumneavoastră ați mai colaborat cu muzicianul în septembrie 2021, când ați susținut împreună un concert în cadrul Festivalului Enescu. Care considerați că sunt atuurile acestui muzician pentru care publicul nu ar trebui să ocolească Sala Radio în 23 februarie?

Fără îndoială, cornistul Felix Klieser este un nume de talie internațională nu numai în ceea ce privește aspectul standardului artistic, ci și aspectul omului Felix Klieser. El a participat la Festivalul Enescu colaborând cu Orchestra London Mozart Players, eu fiind dirijorul. Între timp, Felix Klieser a devenit solist în rezidență cu Bournemouth Symphony Orchestra, eu fiind, tot din coincidență, un fost colaborator al acestei orchestre. Deci, există deja o relație sudată atât artistic, cât și personal.

Într-o ocazie anterioară, vorbeați despre legăturile stilistice și chiar geografice care leagă cei trei compozitori ce fac parte din programul concertului de miercuri - Schubert, Richard Strauss și Haydn. Așadar, care este firul roșu ce unifică cele trei lucrări?

Aici trebuie să fac o anecdotă. Eu fiind domiciliat în Elveția, zbor din Zurich la București, iar acest traseu aerian trece chiar pe deasupra teritoriilor unde acești trei compozitori au fost activi. Este vorba de Strauss - Garmisch-Partenkirchen, o localitate situată în Germania bavareză, după care este Viena, unde Schubert s-a născut și a fost activ, și este Eisenstadt, unde Haydn a fost activ. Deci, din coincidență, se potrivește exact acest traseu aerian. M-am gândit la lucrul ăsta în timp ce eram în avion și am studiat partitura Messa lui Haydn, gândindu-mă ce fel de influență ar fi avut posibilitatea de a călători cu avionul pentru oricare din acești trei compozitori. Fără îndoială, aceasta este linia pe care eu am ales-o, de a uni cei trei compozitori.

Pentru că am amintit mai devreme de concertul din Festivalul Enescu - acum, ca și atunci, veți încheia cu o misă, de data aceasta din creația lui Joseph Haydn. De altfel, încheiați deseori concertele pe care le dirijați cu lucrări din muzica sacră. Care sunt motivele care stau în spatele acestei alegeri?

Nu este un motiv anume, în afara faptului că, bineînțeles, este în cazul ăsta o primă colaborare cu minunatul Cor Radio și am încercat să aflu cam care ar fi repertoriul pe care ar dori să-l abordeze. Dat fiind faptul că situația pandemică și restricțiile încă nu sunt rezolvate, nu eram foarte sigur ce fel de repertoriu pot alege. Această misă, Harmoniemesse de Haydn, este o piesă foarte importantă din repertoriul coral și am ales-o din punctul de vedere muzical al cuvântului. Această misă a fost compusă în 1804, deci este vorba de o perioadă în care clasicismul deja se terminase. A fost scrisă înainte de Uvertura în stil italian compusă de Schubert doar cu 10-15 ani. Iar Richard Strauss se potrivește de minune. Concertul nr. 1 în mi bemol major, Strauss l-a scris în a doua jumătate a secolului XIX. Legătura a fost foarte clară între aceste piese. Încep cu o Uvertură în stil italian de Schubert, urmată de Felix cu acest prim concert de Richard Strauss, după care urmează misa de Haydn. Harmoniemesse nu se referă la armonie, ci se referă la faptul că toată trupa de suflători de lemn este prezentă.