Ziua Națională a Culturii va fi sărbătorită la Centrul Național de Artă Tinerimea Română printr-un concert susținut de pianista Sînziana Mircea, alături de violonistul Alexandru Tomescu. Evenimentul își propune să aducă în atenția publicului larg valorile culturale românești, în ambivalența tradițional - cult.

Sînziana Mircea, vei cânta din nou alături de violonistul Alexandru Tomescu în cadrul concertului intitulat "Veșnicia s-a născut la sat" de sâmbătă, 29 ianuarie. Cum privești această nouă colaborare cu violonistul Alexandru Tomescu?

Este întotdeauna o bucurie și o onoare să pășesc pe scenă alături de Alexandru Tomescu. De data aceasta, vom cânta într-un concert dedicat Zilei Culturii Naționale, finanțat de Ministerul Culturii printr-un program special. Va avea loc la Centrul de Artă "Tinerimea română" din București, care este o sală absolut superbă, așa că, cu siguranță, va fi un concert foarte, foarte special.

Cum se reflectă titlul concertului "Veșnicia s-a născut la sat" în programul propus?

Am ales un program dedicat creației românești, văzută din mai multe unghiuri. Voi începe seara chiar cu câteva dintre compozițiile mele - variațiuni pe temele marilor compozitori precum Carl Orff, dar și Theodor Rogalski. Apoi, va urma o intervenție a doamnei academician dr. Georgeta Stoica, care va vorbi despre podoabele în costumul tradițional românesc. Iar apoi, Alexandru Tomescu va încânta publicul cu câteva compoziții de Enescu, Porumbescu, Dimitrescu. Piesa centrală a concertului va fi Sonata pentru pian și vioară, a III-a, de Enescu, în caracter popular românesc, inspirată în mod direct de muzica lăutarilor de acum câteva secole. Și, voi cânta în premieră absolută, împreună cu Alexandru, care a fost deosebit de generos și a acceptat această idee trăsnită de-a mea, o compoziție pentru pian și vioară - prima mea piesă pentru pian și vioară, pe care am intitulat-o Future, Viitor; o piesă care reunește atât sunete de muzică contemporană, de ceea ce auzim în general în jurul nostru, astăzi, în 2022, dar și un citat din Hora Unirii, pentru că tocmai am sărbătorit acest moment atât de important din punct de vedere istoric. Așa că, mi-am dorit să combin vechiul și noul, tradiția și prezentul, și să arăt că întotdeauna, pentru un viitor cât mai bun, trebuie să ne raportăm la trecut.

Cât de importantă crezi că este reamintirea legăturii cu ruralul în mediul muzical, mai ales pentru tinerii compozitori sau interpreți?

Este în tradiția muzicală de sute de ani. De exemplu, am descoperit într-un proiect de cercetare la Conservatorul din Veneția câteva compoziții ale lui Benedetto Marcello, pentru care am scris chiar niște variațiuni în cadrul acestui proiect, și armoniile pe care le-am descoperit în acele piese ale lui Benedetto Marcello sunt uluitor de asemănătoare cu o melodie pop pe care o putem auzi astăzi la radio. Această ciclicitate între o armonie care atunci era dedicată muzicii pentru înalta societate, iar acum este preluată absolut identic ca și succesiune tonală, armonică într-o piesă pop care poate fi ascultată azi ... aceasta este legătura pe care am vrut să o subliniez. Și chiar intervenția doamnei acad. Georgeta Stoica, din cadrul concertului de sâmbătă, subliniază cum podoabele populare din costumul românesc sunt inspirate chiar din podoabe de acum 5000 de ani descoperite în tezaurul de la Troia. Așadar, ceea ce acum 5000 de ani era considerat o bijuterie împărătească, regală, a devenit cu timpul o bijuterie pentru o nuntă sătească și pentru un costum popular. Iar pentru că m-am referit exact la legătura dintre nou și vechi, va veni alături de noi pe scenă artistul vizual Adistu, cu care eu am avut bucuria să colaborez și în alte concerte, la Sala Radio și la Ateneu, care va realiza o serie de proiecții și videomapping în timpul concertului. Așa că, iată, legătura dintre tehnologie, muzică, arta de a vorbi despre tradiții ... Sper eu că va fi o seară plăcută pentru cei ce vor fi alături de noi!