Arhivă : Interviuri Înapoi
AUDIO. Interviu cu dirijorul Frédéric Chaslin
Dirijorul Frédéric Chaslin este invitat din nou să conducă un spectacol în actuala stagiune a Operei Naționale București. După ce a dirijat, în octombrie 2021, spectacole cu operele Nunta lui Figaro de Mozart și Aida de Verdi, renumitul artist francez revine la București pentru Faust de Gounod, o producție în regia lui Alexandru Tocilescu, ce va putea fi urmărită în 20 noiembrie.
Domnule Chaslin, ați dirijat deja de mai multe ori în România - ați fost invitat, de exemplu, pe scena Sălii Radio, dar și în Festivalul Enescu. Iar de curând ați apărut și în fața publicului de la Opera Națională din București, cu ocazia a două spectacole. Au reprezentat ele începutul colaborării dvs. cu această instituție ?
Da, la Operă am venit pentru prima dată. În Festivalul Enescu mai fusesem și în 1985, pe când aveam douăzeci și ceva de ani. Era debutul meu în România. Deci da, la Opera din București vin prima dată. Iar la sfârșitul săptămânii acesteia dirijez și Faust. Va fi a treia noastră colaborare într-o lună de zile, deci sunt foarte mulțumit să descopăr această orchestră care are un mare potențial și e foarte muzicală. De altfel, eu spun mereu că românii sunt, în general, mari muzicieni. De aceea îmi și face mare plăcere să lucrez în România.
Cele două spectacole pe care le-ați condus deja la București au fost cu Nunta lui Figaro de Mozart și cu Aida de Verdi. Știu că atât instrumentiștii, cât și soliștii de la Opera bucureșteană erau foarte entuziasmați să cânte sub bagheta dvs. Care a fost perspectiva dvs. asupra acestor două colaborări?
A fost foarte entuziasmant deoarece am avut foarte puțin timp la dispoziție; totuși, am avut câteva repetiții, ținute, cumva, în mod excepțional, pentru că în mod normal această Operă funcționează pe modelul unui teatru de repertoriu, în care se cântă în fiecare seară, ca la Viena, ca la Berlin sau la München, de exemplu. Dar pentru că eu abia atunci făceam cunoștință cu orchestra, mi s-a dat o repetiție și apoi o generală, deci am putut să lucrez puțin. Un lucru foarte important, deoarece am putut să văd foarte repede care sunt posibilitățile orchestrei, ale corului. Am avut puțin timp să lucrăm, dar nu prea mult, nu atât cât ar fi necesar pentru a atinge perfecțiunea, dar am ajuns să obținem foarte mult datorită acestei conexiuni, aproape telepatice, care se poate stabili între dirijor și orchestră. Iar legătura dintre noi a fost foarte bună. Au fost multe lucruri pe care le-am explicat prin cuvinte, dar și foarte multe pe care le-am transmis instinctiv muzicienilor, mai ales în timpul spectacolelor. A fost interesant să observ că, deși multe lucruri nu fuseseră explicate în timpul repetițiilor, din lipsă de timp, ele s-au revelat în timpul spectacolului, în acest spațiu al contactului de natură magică; iar legătura dintre noi a fost, într-adevăr, bună. Atunci când contactul care se stabilește nu este bun, recurg la alte metode, pe care vă las să le ghiciți...
Câte repetiții aveți acum la dispoziție pentru spectacolul cu Faust?
Am făcut o citire a partiturii cu orchestra, care a durat patru ore, am vrut să trecem toată partitura. Nu am avut timp să facem tot, dar am repetat momentele esențiale, iar acum o să avem o repetiție generală. Dar sunt conștient că am parte de tratament preferențial, pentru că în mod normal acesta este un spectacol din repertoriul deja existent, pentru care nu se mai repetă atât de mult.
Veți cânta opera cu toate cele cinci acte ale sale sau ați ales o versiunea scurtată? Va asculta publicul o grand-opera, cu balet, așadar?
Da, vom cânta tot. Am cerut să se taie o mică scenă care mie mi se pare superficială, nu e necesară. Dar în rest cântăm tot, inclusiv baletul, mai ales că la Opera din București suntem norocoși să avem un corp de balet foarte bun. Când am dirijat Aida am constatat că dansatorii sunt realmente foarte buni, iar acum mă bucur să fac și baletul din Faust, care are o muzică foarte frumoasă. E drept că uneori, în cazul anumitor opere, se pot tăia momentele de balet, dar aici ar fi păcat să facem asta, deoarece muzica este minunată! Vom avea, deci, o veritabilă grand-opera.
De-a lungul anilor ați condus spectacole cu Faust în mai multe teatre importante de operă - între ele cele din Santa Fe și Veneția (La Fenice). Care sunt așteptările dvs. în privința acestei producții românești, semnate de regizorul Alexandru Tocilescu?
De fapt sunt chiar foarte curios, întrucât nu am văzut încă această montare. Va fi exact aceeași situație ca la spectacolele cu Nunta lui Figaro și cu Aida - o să descopăr regia chiar în timpul spectacolului. Este destul de amuzant, deoarece atunci când am dirijat Aida aici, de exemplu, am petrecut mai mult timp cu ochii pe scenă, decât privind către orchestră. Dar pentru Faust o să facem repetiția generală în condițiile normale - cu decoruri, poate și cu lumini, așa că poate voi avea ocazia să văd mai mult în avans. De când sunt la București, în ultima lună de zile, am avut parte doar de surprize, dar de suprize plăcute, așa că sunt mulțumit.