Astăzi, 20 august 2021, se împlinesc 100 de ani de la naşterea profesorului, muzicologului şi pianistului Dragoş Tănăsescu, cel care şi-a dedicat prima parte a carierei sale cercetării operei şi vieţii lui Dinu Lipatti. Împreună cu profesorul Grigore Bărgăuanu, Dragoş Tănăsescu a realizat prima monografie de referință a pianistului român.

O evocare a muzicianului Dragoş Tănăsescu ne oferă profesorul Grigore Bărgăuanu:

Se împlinesc 100 de ani de la nașterea muzicianului Dragoș Tănăsescu și, tot în 2021, marcăm și un deceniu de la trecerea sa în eternitate, petrecută înainte de a-şi fi văzut materializat demersul său în care v-a avut partener - monografia dedicată lui Dinu Lipatti. Cum ar trebui să ni-l amintim pe Dragoș Tănăsescu?

Eu consider că este o foarte frumoasă coincidență, pe care o observăm luna aceasta, 10 ani de la dispariția lui Dragoș Tănăsescu și 100 de ani de la nașterea lui. Aș dori, cu ocazia acestui centenar, să amintesc iubitorilor de muzică personalitatea lui Dragoș Tănăsescu.

Dragoș Tănăsescu a fost unul dintre cei mai valoroși profesori de pian români, cercetător pasionat în domeniul tehnicii pianului și primul muzician care a avut curajul de a vorbi în public despre Dinu Lipatti, imediat după moartea prematură a distinsului artist care, fiind plecat din țară, era (prin anii '50), persona non grata.

L-am cunoscut pe Dragoș Tănăsescu în perioada studenției, la Conservatorul din București. Înainte de a comunica personal cu el, am asistat la conferința sa despre Lipatti, care a fost pentru mine punctul de plecare al cercetărilor mele entuziaste despre viața și arta marelui nostru pianist și compozitor.

La apariția primei cărți a lui Dragoș Tănăsescu în colecția "Viața în imagini", în 1962, mi-am permis câteva observații obiective care, în loc să-l supere, l-au interesat. După apariția articolelor mele despre Lipatti în revista Muzica, mi-a propus să mă adauge colaborator la cea de-a doua carte a sa, care trebuia să apară la Editura Meridiane. Editorul nu a fost de acord, dar aceasta nu ne-a împiedicat să colaborăm. Era o frumoasă excepție în contextul epocii, când doi muzicieni care se ocupă de același subiect, în loc să se contrazică sau chiar să se certe, își adună aprecierile și documentele pentru a realiza împreună o carte. După voiajul meu documentar în Elveția, unde i-am cunoscut pe toți oamenii care l-au înconjurat pe Dinu Lipatti, a apărut în 1971 cartea "Dinu Lipatti" de Dragoș Tănăsescu și Grigore Bărgăuanu. Mai multe reeditări, o traducere în limba engleză, o alta realizată de mine în limba franceză, după plecarea mea în Franța... Toate acestea au cimentat o colaborare continuă, în pofida distanțelor și a evenimentelor, pe parcursul unei jumătăți de veac. Nu găsesc cuvinte suficient de calde de apreciere a colaborării noastre, deși aveam mari deosebiri de vârstă, de temperament, de comportament.

În ultimii ani, Dragoș Tănăsescu era preocupat mai mult de lucrarea sa - foarte interesantă și originală, care va ieși la un moment dat la lumină - consacrată tehnicii pianistice. În anul 2011, la 90 de ani, Dragoș Tănăsescu mi-a lăsat mie întreaga răspundere a cercetărilor noastre, părăsindu-ne oarecum pe neașteptate.

Acum, după 10 ani, colaborarea noastră continuă altfel, dar cu aceeași încredere și afecțiune în ciuda "distanței" mai mari și ireversibile. Anul acesta va apărea la București o nouă ediție a cărții "Dinu Lipatti" în limba franceză, semnată, ca de fiecare dată, de amândoi - Grigore Bărgăuanu și Dragoș Tănăsescu.