Invitata săptămânii la Perpetuum mobile este pianista Adela Liculescu. Mă bucur să ne reauzim, Adela!

Și eu mă bucur să ne reauzim și să ne revedem. Mulțumesc pentru invitație!

Am vorbit ultima dată pe undele Radio România Muzical în septembrie, anul trecut, atunci când s-a publicat lista semifinaliștilor Concursului Internațional "George Enescu". La secțiunea pian, o listă cu opt nume printre care se află și al tău. În luna mai este anunțată etapa următoare, la Ateneul Român. Te simți pregătită?

Eu zic că da, mă simt pregătită și sper tare, tare mult să se țină concursul și să nu se amâne din nou. Dar, sigur, sunt foarte optimistă și abia aștept și sper să revin la București și în mai.

Așadar, revii în România după mai mult de un an. În ianuarie 2020, ai cântat ultima dată în fața publicului la Sala Radio ”Imperialul” de Beethoven sub bagheta lui Tiberiu Soare, corect?

Da, așa este. A fost și ultima dată când am fost în România. Pe 15 ianuarie 2020 am cântat concertul, pe 16 am decolat spre Viena și de atunci n-am mai ajuns în țară, din păcate. Așa că mă bucur cu atât mai mult și că o să pot să cânt, în sfârșit, în țară, la București, dar și că îmi pot revedea familia după mai mult de un an.

Ce ai mai făcut între timp? După câte știu, în 2021, ai avut mai multe recitaluri înregistrate împreună cu violonista Ioana Cristina Goicea.

Da, am avut diverse recitaluri și cu ea. Am mai înregistrat ceva și pentru un festival de muzică de cameră din America - Arizona Friends of Chamber Music Festival. Am înregistrat ceva și pentru Institutul Cultural Român din Viena, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, în 15 ianuarie. Noi, de fapt, aveam mai multe proiecte programate împreună. Ar fi trebuit să avem niște concerte în Germania, care din păcate sunt amânate în momentul de față; să sperăm că se vor reprograma. Dar am avut și diverse recitaluri singură, transmise acum, în perioada pandemiei. Am avut și alte proiecte de muzică de cameră, dar, da, din păcate un recital cu public nu am mai cântat din septembrie 2020.

Până la Concursul Enescu, mâine vei concerta la Palatul Tinerimea Română. Așadar, de 1 aprilie, fără să fie o glumă, vei avea un recital în cocheta sală de lângă Podul Izvor din București. Din păcate, un recital fără public, dar pe care Radio România Muzical în va transmite în direct. Ce vei interpreta?

Voi interpreta Sonata Appassionata de Ludwig van Beethoven, apoi Suita op. 10 în Re major de George Enescu și cele 3 mișcări pentu pian din baletul "Petrușka" de Igor Stravinski.

Sonata Appassionata, dacă nu mă înșel, ai cântat-o și în etapele de calificate la Concursul Internațional "George Enescu".

Da, a fost înregistrarea pentru etapa a II-a, unde am cântat Sonata Appassionata și o transcripție de Liszt după Don Giovanni de Mozart. Iar Suita de Enescu și Stravinski - Petrușka sunt în repertoriul meu pentru semifinala concursului. Deci, cumva, e un fel de pregătire pentru concurs.

Vei cânta fără public, cum spuneam. Te rog să-mi spui cum ți se pare liniștea perfectă a unui astfel de recital virtual?

Sinceră să fiu, prefer atunci când pot să cânt în fața publicului, pentru că este cu totul altă energie pe care tu, ca artist, o primești de la public atunci când intri pe scenă și simți aplauzele și căldura cu care te întâmpină. Așa, nu știu, să cânți în fața unor microfoane și în fața unei săli goale… sincer, până acum nu m-am simțit foarte inspirată de atmosfera respectivă. Nu știu ce să zic, dar sigur că este mai bine decât nimic. Cel puțin știu că pe calea undelor radio lumea mă va asculta, pentru că deja m-au sunat tot felul de prieteni din țară să-mi spună: "Am auzit deja, că se face așa de multă reclamă la radio. Vom fi acolo și vom asculta." Voi încerca, cumva, să-mi imaginez că voi cânta recitalul respectiv pentru oamenii aceia. Sper să reușesc să transmit această energie, chiar dacă sala va fi goală.

Spuneai într-un interviu că ”2020 a fost o provocare, că ai învățat cât de fragilă este lumea”. Tu locuiești și predai pianul la Viena. Spune-mi cum este acum viața muzicală vieneză și cum te-ai adaptat tu la condițiile de pandemie?

Din păcate, viața muzicală vieneză este momentan mult mai liniștită decât cea românească, pentru că noi aici am fost în lockdown cultural de la 1 octombrie - nu s-a mai ținut absolut nici un eveniment, iar din noiembrie am fost în lockdown complet până în februarie; nici măcar magazinele nu au fost deschise. Acum au deschis magazinele la mijloc de februarie, dar concerte încă nu sunt și, din păcate, nici nu avem o perspectivă când s-ar putea da drumul la loc. Tocmai s-a anunțat că se intră în al patrulea lockdown acum, de Paști, și iarăși închid magazinele. Eu sper foarte mult să putem să cântăm din nou, cel puțin la vară, așa cum a fost și anul trecut. Dar, da, sigur că am încercat în perioada aceasta să fac cât mai multe înregistrări și concerte online, ca cel puțin la modul ăsta să pot păstra legătura cu publicul. Așa, din ce văd și pe facebook, și la prietenii care sunt în România, în momentul de față se întâmplă evenimente în România, ceea ce este îmbucurător.

Poți acumula pentru repertoriul tău lucrări pe care până acum ai fi dorit să le cânți, dar nu ai avut timp să le pregătești?

Da, aceasta a fost ideea. La începutul lockdown-ului, în martie trecut, mi-am propus să învăț repertoriu nou și am reușit. Și-n aprilie anul trecut, când într-adevăr stat acasă și a fost pauză totală. După aceea, chiar și în lockdown fiind, am fost destul de ocupată pentru că eu în mai anul trecut am dat examenul de admitere la Doctorat, la Universitatea de Muzică din Graz, și am intrat…

Felicitări!

Mulțumesc. Iar din septembrie, am și eu propria mea clasă de pian la o academie privată de muzică de aici, din Viena. Deci am început să și predau. Și chiar dacă a fost totul online, încă am avut săptămânal ore. Practic, proiectul meu de învățat repertoriu sunt cele două serii de studii de execuție transcendentală de Franz Liszt momentan, pentru că acesta este și proiectul meu de doctorat. La sfârșitul cercetării, vreau să și fac o înregistrare de CD cu toate studiile. Sunt niște lucrări extrem de complexe și dificile tehnic. Chiar am nevoie de destul de mult timp ca să le învăț. De aceea, tot timpul de învățare îl investesc în lucrările respective. Dar nu pot să spun că mă plictisesc. A fost o perioadă foarte încărcată, și cu înregistrări de muzică de cameră, și solo, deci am avut parte de schimbare. Aștept cu nerăbdare să pot să cânt din nou concerte cu public și să călătoresc, așa cum era înainte. Să sperăm că se va reveni la normal.

Sunt susținuți artiștii de statul austriac în această perioadă?

Da, sunt susținuți. Sigur, condiția este să fie înscriși la categoria artiști. Și, practic, aici, în Austria, este un sistem că sunt mai multe case de asigurări de sănătate și sociale și condiția este să fie înscriși la casa de asigurări sociale pentru independenți, și-atunci primesc un ajutor de la stat.

Personal, consideri că vaccinarea este o cale pentru revenirea aproape de normalitate a vieții muzicale?

Da, clar, absolut! Eu, una, m-am și vaccinat deja, pentru că eu fiind personal didactic acum la academia respectivă de muzică am putut să mă înscriu. Am primit prima doză a vaccinului în martie și o voi primi pe a doua în iunie. Tocmai am primit acum câteva zile SMS cu data rapelului. Sper să contribuie acest lucru la revenirea la normal cât mai curând.

Gândindu-te la normalitate, Adela Liculescu, ce va urma după recitalul de mâine seară în activitatea ta?

Mă voi întoarce imediat în Austria pentru că am venit în România numai pentru 72 de ore, cu regula aceasta care-mi permite să intru în țară fără să fac carantină. După aceea, voi avea din nou diverse proiecte online. Aici, la Viena, cum am spus, nu știu când se va reveni la normal. Trebuia să am un concert în Viena în 20 aprilie; tocmai a fost anulat. Trebuia pe 1 mai să am un concert în Germania; acum două zile a fost anulat. Deci, nu știu… următorul proiect ar fi venirea în țară în mai la Concursul Enescu, în condițiile actuale.

Adela Liculescu, bine ai revenit în țară îți spun!

Bine v-am regăsit!

Sunt sigur că ascultătorii Radio România Muzical te vor aplauda ascultând live recitalul tău. Și, mai mult decât atât, sunt sigur că vom fi mulți cei care vom fi alături de tine în semifinala de la Concursul Internațional "George Enescu".

Mulțumesc tare mult! Abia aștept și vă mulțumesc mult pentru invitație și pentru susținere.