Ediția a XXIX-a a Festivalului SIMN propune sâmbătă, 25 mai, de la ora 10:00, un simpozion internațional de muzicologie dedicat „Gândirii muzicale de avangardă în Franța și România”. Patru invitați francezi și trei români vor dezbate perspectivele și interacțiunile dintre cele două culturi muzicale. Evenimentul este moderat de Olguța Lupu și coordonat de muzicologul Valentina Sandu-Dediu. 

Gândirea muzicală de avangardă în Franța și România - când și de unde a pornit ideea organizării acestui simpozion?

A pornit de la conducerea Festivalului Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, grație unei propuneri care a venit din partea Sezonului Franța-România, un program mult mai amplu, care încearcă să reconecteze legăturile culturale între Franța și România. Pentru că există o finanțare din partea Ministerului de Externe, și român, și francez și a existat o dorință evidentă ca muzicieni și muzicologi români și francezi să fie puși în legătură, iată că simpozionul din cadrul SIMN din această a 29-a ediție are în prim-plan această tematică.

Cât de importante sunt aceste schimburi culturale între muzicologi?

Mie mi se par fundamentale. E vorba, de pildă, de a găzdui la București patru muzicologi - unul, profesor la Universitatea din Marseille și Aix en Provence; alta, profesoară la Conservatorul din Paris, alți doi de la IRCAM. Toți patru vin pentru prima oară în România. Nu le este străină muzica românească, dar va fi un bun prilej, poate, de a aprofunda aceste legături cu colegii și de a câștiga mai mult interes în muzica nouă (și nu numai nouă) românească.

Care vor fi temele discutate, în mare?

Cred că o pondere covârșitoare o vor avea câteva contribuții despre Costin Miereanu; este un compozitor care, din tinerețe, a emigrat, s-a stabilit la Paris și a făcut acolo o bună carieră muzicologică și componistică. De aceea, și tinerii colegi români care participă la simpozion - Ana Diaconu și Oana Andreica, dar și Lucie Kayas de la Paris vor vorbi cumva despre contribuția lui Costin Miereanu la cultura muzicală românească și franceză. Alte teme vizează convergențe posibile și va fi vorba și despre spectralism, despre tehnica muzicală și acustică spectrală, despre Gerard Grisey, despre notații noi și despre ceva mai tradițional, de pildă legăturile foarte strânse cu Franța ale lui Constantin Brăiloiu. Constantin Brăiloiu ne duce cu jumătate de secol în urmă, dar și el era în avangarda gândirii din vremea sa.

Un alt eveniment foarte interesant, care va urma după acest simpozion, este o proiecție de film. Vă invit pe dumneavoastră să ne spuneți despre ce este vorba.

E vorba de un documentar de aproape o oră realizat de compozitorul Bernard Cavanna, un fost discipol al lui Aurel Stroe și un mare admirator al acestuia. Bernard Cavanna a realizat acest documentar în urmă cu în jur de 15 ani, dacă nu mă înșel, și niciodată nu a fost proiectat integral. De data aceasta a fost și subtitrat, a fost tradus în românește și arată lucruri inedite despre compozitorul Aurel Stroe. Cred că și despre Stroe s-ar fi putut vorbi în acest simpozion, dar să sperăm că nu este o premieră lăsată singură, izolată, ci că va avea ecouri și poate se va repeta.