Domnule Constantin Laurențiu, în perioada 28-31 martie ați participat la Adunarea Generală a REMA, Rețeaua Europeană de Muzică Veche, ce a avut loc la York, Marea Britanie. Ne puteți povesti despre această întâlnire? Ce subiecte au fost dezbătute?

Rețeaua Europeană de Muzică Veche este o organizație care reunește în acest moment 91 de membri. Chestiunile care s-au discutat la această conferință au ținut de organizarea internă și de activitatea curentă, respectiv, analiza utlimilor doi ani, execuția bugetară a anului trecut, Ziua Europeană a Muzicii Vechi, care se întâmplă în fiecare an pe 21 martie și care este unul din proiectele majore ale REMA. Practic, sute de organizatori de concerte din toată Europa, sărbătoresc ziua de naștere a lui Bach, respectiv Ziua Europeană a Muzicii Vechi, pe 21 martie, prin concerte și spectacole peste tot în Europa. S-a mai discutat de asemenea despre strategiile de comunicare ale REMA și de radioul REMA. Are un radio exclusiv online dedicat exclusiv muzicii vechi. Ce a fost cu adevărat interesant, cel puțin din punctul meu de vedere, este că anul următor, în 2020, în ultimele zile din noiembrie, în Belgia, la Bozar, în Bruxelles, se va întâmpla întâlnirea europeană a muzicii vechi. Aceasta va fi practic o întâlnire a întregii bresle. Dacă REMA reunește mai degrabă organizatorii de festivaluri, directori de festivaluri ș.a.m.d., acolo, la această întâlnire europeană ar trebui să se întâlnească toți actorii, respectiv Asociația Europeană a Conservatoarelor de Muzică, artiști, filarmonici, teatre de operă, constructori de instrumente, editori de muzică, centre de cercetare în domeniul muzicii vechi. Practic tot ce înseamnă muzică veche europeană în acest moment, va fi invitată să se alăture acestei întâlniri. REMA se ocupă de un patrimoniu de mai mult de 1000 de ani de muzică în Europa. Practic, în zona muzicii culte, de la Mozart în jos, în istoria muzicii, totul este muzică veche. În plus, mai vorbim de muzică gregoriană, muzică bizantină, muzicile vechi ale popoarelor din bazinul mediteranean și chiar muzici de secol XIX, cu condiția să se încadreze în filosofia muzicii vechi europene și anume HIP, adică interpretare documentată istoric. Strategiile REMA se concentrează în direcția promovării muzicii vechi și conștientizării importanței acestei muzici din contextul european. REMA îndeobște nu se ocupă de arheologie muzicală. REMA se ocupă de o muzică care este vivantă, nouă, proaspătă. Bach, spre exemplu sau Vivaldi sau Telemann, sunt la fel de proaspeți și noi, acum, precum erau și acum vreo 300 de ani, când au fost scrise lucrările lor. M-aș referi la Festivalul de Muzică Veche București, unul din cei doi membri REMA, alături de Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc. Festivalul de Muzică Veche București are un slogan de ani de zile, care spune așa: descoperă noutatea muzicii vechi. În principiu, dacă vorbim de strategiile REMA, acestea se referă la descoperirea, noutății, prospețimii, vitalității muzicii vechi.