Stagiunea de Jazz organizată de Radio România Muzical și Corurile și Orchestrele Radio continuă miercuri, 10 aprilie, cu un nou concert desfășurat în ambianța Teatrului Act din București. Intitulat "Pop Goes Jazz", evenimentul îi reunește pe scenă pe Vlad Popescu - la baterie, Sebastian Burneci - trompetă, Adrian Mircea Flautistu - bas și Nicu Patoi - la chitară. Pe acesta din urmă îl ascultați în interviul ce urmează.

Veți concerta în 10 aprilie la Teatrul Act, în cadrul Stagiunii de Jazz, într-un eveniment intitulat Pop goes Jazz. Cum ați ajuns la acest concept?

Mă leagă o veche prietenie cu Vlad Popescu, inițiatorul acestui proiect - Stagiunea de Jazz de la Teatrul Act - și de câțiva ani tot îmi propune această temă. Se fac trei ani, în care, de fiecare dată, în stagiunea de la Teatrul Act, sunt invitat să particip la tema Pop goes Jazz.

Cum va fi prezentată, de această dată, fuziunea dintre pop și jazz?

E mai mult ca o joacă. Discutăm aproape un an de zile ce piese mai facem, ce teme, de la cine preluăm cântece: de la Queen, Sting, Muse... Luăm cântece celebre, din zona pop-rock. Eu fiind un chitarist din această zonă, ei se mulează și cântă fără reguli, cum se face în jazz pe linia mea, să zicem, pop-rock.

Care sunt piesele pe care le-ați ales pentru anul acesta?

De la Muse vom cânta Stockholm Syndrome; Black Hole Sun; De la Depeche Mode, Freelove, poate și de la Beatles câteva. Pe restul trebuie să veniți să le ascultați la concert.

După cum ați afirmat mai devreme, sunteți mai apropiat mai degrabă de zona pop-rock. V-aș întreba care sunt dificultățile pe care le întâmpinați atunci când migrați înspre jazz, lucru pe care îl faceți de multe ori.

Eu dintotdeauna am cochetat cu fuziunea între stiluri; de altfel, eu am și un proiect personal, Platonic Band, în care, practic, eu sparg granițele dintre rock și jazz. De câte ori cânt cu muzicieni de jazz, îmi este destul de greu. Eu sunt un tip destul de riguros, sunt matematic, organizat și uneori în concert mă trezesc că, de fapt, nu este nicio regulă în acest concept și asta este frumusețea jazzului. Este un interplay nemaipomenit; cu toate că sunt debusolat câteodată, comunic imediat cu colegii mei, cu care mă înțeleg excelent pe scenă. Mă refer la Vlad Popescu și la Adrian Flautistu. De data aceasta va fi invitat și Sebastian Burneci, la trompetă.

Ce proiecte mai aveți în această perioadă?

Sunt în studio cu colegul și prietenul meu Berti Barbera și suntem în stadiul de finalizare a unui disc de blues acustic. Avem și invitați de marcă: un pianist american - Bruce Katz, Cristian Soleanu la sax, Sebastian Burneci la trompetă și, într-un mod neașteptat, pe o piesă de blues va fi marele nostru flautist, Ionuț Ștefănescu. Am repornit un alt proiect, se cheamă Echilateral, în care mi-am unit forțele cu încă doi chitariști, Cezar Popescu, chitaristul de la Vița-de-vie și Florin Giuglea, unul dintre cei mai mari chitariști de blues de la noi din țară. Pe 28 mai vom avea un concert la Cinema Pro.