Declarată "artista săptămânii" de jurnalistul Francisco Salazar, soprana de renume internaţional, Elena Moşuc, va debuta joi, 28 martie, în dificilul rol "Lakme" şi,  totodată, în megaproducţia operei "Lakme" de Delibes, prezentată de Opera Regală din Muscat, în premieră mondială şi în colaborare cu încă alte şase teatre lirice de pe 5 continente. Regizorul acestei megaproducţii este celebrul Davide Livermore. Iar dintre cele trei spectacole cu "Lakme" prezentate în capitala Omanului, Elena Moşuc este cap de afiş pentru două: premiera de joi şi spectacolul de sâmbătă, 30 martie.

Elena Moșuc, ești în fața unui nou debut de rol, unul dintre cele mai importante și ofertante din repertoriul operei franceze, Lakme din opera cu același titlu de Leo Delibes. Un rol în care debutezi peste mări și țări: la Opera Regală din Muscat, capitala Omanului. De ce acum Lakme și de ce la Oman?

Această producție este o colaborare între foarte multe teatre din toată lumea; începând cu Genova şi continuând cu Operele din Roma, Verona, San Francisco, Los Angeles, Sydney şi Beijing. Este o coproducție galactică - spun eu. Oferta a venit în noiembrie. Când mă aflam la Trieste pentru spectacolele cu "Puritanii". Şi, sinceră să fiu, mi-a trebuit o zi să mă gândesc dacă să fac sau, să nu fac acest rol - care este un rol superb, tentant, pentru orice soprană de coloratură sau lirico-lejeră.

Este mult sau puțin o zi de gândire pentru tine?

Eu, de obicei, dau răspunsul imediat.

Deci, te-ai gândit mult. De ce?

Pentru că este un rol pe care aş fi dorit foarte mult să-l fac, exact acum 20 de ani - de aceea am și înregistrat "aria clopoțeilor" pentru primul meu disc. Dar, între timp, vocea mea s-a mai schimbat. Eu nu am fost niciodată o coloratură pură. Am avut doar evidente înclinații spre coloratură şi, de aceea, am şi debutat cu Regina Nopții. În paralel, am cântat însă și roluri mai pline, de la început, ca: Donna Anna, Violetta, Lucia; iar în ultimii 20 de ani, repertoriul meu s-a îmbogățit cu roluri, precum: Norma, Anna Bolena, Maria Stuarda, Leonora din opera "Il Trovatore"... Iată motivul pentru care m-am gândit mai mult.

Să înțeleg că, la distanță de 20 de ani, "aria Clopoțeilor" ți se pare acum mai dificilă?

Da, este mai dificilă acum, cu tot repertoriul pe care l-am făcut între timp. Dar supraacutele sunt la locul lor. Nu am probleme.

Este adevărat că Lakme este o operă rar cântată și a rămas cumva în actualitate numai prin "aria clopoțeilor"...

... și "duetul florilor". Dar muzica e superbă.

...cum este însă, întregul rol pentru tine?

Rolul este lung și, studiindu-l - în luna februarie l-am studiat şi l-am învăţat în trei săptămâni! - am descoperit că are şi foarte multe pasaje de soprană lirică. Am descoperit, de fapt, două lumi diferite: virtuozitatea vocală din "aria clopoțeilor" și expresia lirică a rolului, din restul lui. Aşa că, partea cea mai dificilă pentru mine, în acest moment, a devenit "aria clopoțeilor" - la care, de data asta, a trebuit să lucrez mai mult ca de obicei.

Producţia de la Muscat, spuneai că este o coproducție "galactică", în sensul că a antrenat o serie de teatre lirice şi că va fi găzduită, în viitor, de toate aceste teatre. Este însă, această montare de la Muscat, de asemeni, una de "grand opera"?

Da, este, folosind mijloacele tehnice moderne, bineînţeles! Ca de exemplu, nişte panouri "screen led" imense, pe care sunt proiectate fel şi fel de imagini, care completează simbolic acţiunea operei. Îţi dau un exemplu: la sfârșitul operei, când Lakme, înţelegând că Gerald nu-i mai aparţine, mănâncă o floare otrăvitoare - conform libretului, eu nu am o floare, fizic, în mână, dar este o floare imensă în spatele meu pe un panou, din care se scurge un venin negru... E totul simbolic, deci...

...da, acesta este discursul regizorului Davide Livermore: foarte emoționant, întotdeauna prin simbol şi sugestie. Cum ai lucrat cu el? Este o un regizor-vedetă. A montat, de curând, şi producţia operei "Attila" cu care şi-a deschis stagiunea celebrul Teatru "Scala" din Milano...

Am lucrat extraordinar de bine. Cere foarte mult, folosește fiecare minut din repetiții, dar producția pusă în scenă aici, este superbă...

... ca şi costumele tale. Le-am văzut în fotografii.

Când eram elevă la Iaşi, eram impresionată de cântecele şi costumele Naarghitei ( cântăreaţa română care a cucerit lumea prin interpretările oferite muzicii indiene ). Ei, nu mi-a trecut atunci prin cap că, într-o zi, voi întruchipa şi eu un personaj indian pe scenă. dar, iată că a venit acum momentul.

Crezi că într-un viitor, rolul Lakme va deveni un rol pe care să-l reiei cu succes de nenumărate ori?

Eu doresc foarte mult, ţinând cont că se va face în atâtea teatre. Sper și doresc mult să-l cânt, de cât mai multe ori. 

Atunci, să fie de bun augur premiera de joi -aceasta este urarea noastră și îți ținem pumnii pentru acest nou debut din cariera ta.

Mulțumesc.