Interviu cu doamna muzicolog Despina Petecel-Theodoru

Doamnă Despina Petecel-Theodoru, a devenit deja o tradiție ca în debutul Festivalului Meridian, să concerteze Cvartetul Gaudeamus al Filarmonicii din Brașov. Cum vi s-a părut evoluția acestui ansamblu în concertul de la Aula Palatului Cantacuzino, de luni 5 noiembrie, în care am ascultat un program foarte dificil?

Cunosc evoluţia acestui ansamblu încă de la debutul său, cu decenii în urmă la Braşov, şi aş spune că datorită calităţii interpretării dar şi valorii lucrărilor incluse în program, acest recital de deschidere a celei de-a 14-a editie a Festivalului Meridian, s-a desfăşurat sub auspicii faste. M-aș referi la seriozitatea care-i caracterizează pe cei patru interpreţi, Lucia Neagoe, Raluca Irimia la viori, Leona Varvarichi la violă şi Ştefan Neagoe la violoncel, la știința și la capacitatea lor de a se adapta oricărei tehnici și oricărui stil muzical, la coeziunea dintre ei.

Una dintre caracteristile festivalului de anul acesta este noutatea majorității opusurilor incluse în programe și aceasta se reflectă într-un număr deloc neglijabil de prime audiții - 20 românești și 33 absolute; în această ultimă categorie s-au înscris și patru dintre cele cinci lucrări interpretate ieri în concertul de deschidere de către acest remarcabil cvartet.

Ce v-a impresionat la fiecare lucrare? Aș vrea să-mi detaliați. Ce v-a atras atenția?

Eram familiarizată cu stilul celor 5 compozitori dar în acest concert de deschidere, ei au surprins prin noutatea lucrărilor care au fost prezentate de către Cvratetul Gaudeamus. Fiecare dintre compozitori s-a reinventat realmente pe sine.

În piesa Vibrații, Roman Vlad și-a cizelat de fapt scriitura eterofonică într-o simbioză foarte abil realizată cu polifonia modală prin intermediul căreia a sfârșit prin a capta din eter vibrațiile ancestrale ale unei doine.

Clujeanul Adrian Pop și-a rafinat încă mai mult limbajul polifonic și odată cu el, gândirea muzical-filosofică bazată pe dualități precum tensiune-destindere, ritmicitate-cantabilitate, amploare-concizie.

Dan Dediu a părăsit pentru moment maniera ludică specifică lui, lucrarea sa Axis marcând trecerea spre zonele abstracte ale gândirii muzicale. Axis-Axa, ar putea însemna Axis mundi, axa lumii sau axa cosmică, ambele întruchipate de nişte sunete luminiscente ce brăzdează secant spaţiul şi timpul, reinstaurând parcă, elementul primordial al creaţiunii: lumina.

În Cvartetul de coarde nr.5, Adrian Iorgulescu străbate un drum invers celui abordat de Dan Dediu, și anume, lirismului visător din lucrări anterioare acestui cvartet i se substituie acum o anume înclinație spre un tip de extrovertire dionisiacă, brutală chiar uneori, cu nuanțe ironice. Se pare ca tocmai acel motiv agresiv ce revine periodic, constitue liantul demersului său componistic actual.

L-am lăsat la sfârşit pe Ulpiu Vlad pentru că lucrarea sa a mai fost cântată, nu s-a încadrat în categoria primelor audiţii abolute. Cu toate acestea, piesa lui Ulpiu Vlad, Sonorități din flori albastre pentru două viori, a definit etapa decantărilor interioare ale conviețuirii lui Ulpiu Vlad cu lumea viselor şi a epurării lor de balastul imediatului acumulat în subconştient.

A fost o seară memorabilă şi Cvartetul Gaudeamus s-a comportat, ca de obicei, la înălţime.

Am observat şi o capacitate mai mare a publicului de a recepta această muzică a zilelor noastre, public de altfel foarte numeros, prezent la Aula Palatului Cantacuzino...

Publicul părea destul de avizat în privinţa muzicii contemporane care în ultimul timp tinde să revină la consonanţă, la cantabilitate, la puritate, ceea ce a reieşit cu foarte mare evidenţă din cele cinci lucrări ale concertului de deschidere a festivalului Meridian.