Arhivă : Interviuri Înapoi
AUDIO. Muzicologul Paolo Isotta - România și Italia au rădăcini lingvistice și spirituale comune
Prezent a doua oară la București, muzicologul și scriitorul italian Paolo Isotta și-a prezentat volumul "Un alt cânt al lui Marte. Cântul iubirii", apărut în anul 2017 la Editura Curtea Veche. Lansarea oficială a avut loc în foaierul Ateneului Român și a coincis cu serile de concert susținute de orchestra Filarmonicii bucureștene. Paolo Isotta mi-a vorbit despre prietenia cu soprana Mariana Nicolesco, dar și despre admirația pe care o are pentru George Enescu și Pascal Bentoiu.
Prietenia dintre dvs. și soprana Mariana Nicolesco este una relativ recentă. Când i-ați cunoscut pe artista română și pe soțul ei?
Pe Mariana Nicolesco o cunosc de 42 de ani, pentru că am asistat la minunata Traviata pe care ea a interpretat-o la Maggio Musicale Fiorentino în 1976, sub conducerea dirijorală a lui Thomas Schippers, iar apoi i-am urmărit numeroasele apariții extrarodinare. Ea este una dintre cele mai mari soprane ale secolului al XX-lea. O soprană dramatică de coloratură, un tip de voce pe care nu-l mai auzim în zilele noastre. Dar prietenia noastră personală a început abia acum trei ani, mai exact atunci când, din întâmplare, un vânzător de la un stand de ziare parizian (pentru că Mariana Nicolesco și soțul ei locuiesc la Paris) i-a spus Marianei că i-a păstrat un exemplar din ediția din ziua precedentă a ziarului Corriere della sera, deoarece conține un articol despre Enescu. Tocmai se împlineau 60 de ani de la moartea lui Enescu. Mariana și soțul ei au citit articolul scris de mine și s-au mirat că un italian poate cunoaște atât de bine viața și creația lui Enescu. Și în cartea mea i-am dedicat un capitol lui Enescu, pentru că el a fost unul dintre cei mai importanți compozitori care au trăit vreodată, a fost un gigant. Eu am avut bucuria să fiu primul din Italia care a vorbit pe larg despre el.
Ați scris, de asemenea, despre Pascal Bentoiu, mult mai puțin cunoscut decât George Enescu în afara granițelor României. Cum ați ajuns la creațiile sale?
Pascal Bentoiu e un mare compozitor român, stins din viață de puțin timp. Eu l-am cunoscut mai întâi prin intermediul lucrurilor pe care le-a făcut pentru muzica lui Enescu. Iar apoi l-am descoperit în calitate de compozitor, un compozitor extraordinar. Există ceva ce mă fascinează și ce demonstrează că România și Italia sunt legate puternic, nu numai prin rădăcina latină, deoarece Enescu este compozitorul care a știut cel mai bine să povestească mitul în secolul XIX. Bentoiu, de asemenea, a făcut acest lucru de câteva ori, într-o manieră extraordinară. Una dintre simfoniile sale derivă dintr-un pasaj din Eneida lui Virgiliu. Deci eu cred că avem atât rădăcini lingvistice, cât și spirituale comune.