ACUM:
23.30
Sunete contemporane
Incursiune în lumea muzicii contemporane românești.
Urmează: 0.00 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...
Apoi: 0.55 Imnul de stat

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Cluj Modern, între 22 și 28 aprilie - primul mare eveniment dedicat muzicii contemporane în România

Publicat: marți, 25 Aprilie 2017 , ora 11.46


Despre evenimentul ce anticipează cu exact o lună Săptămâna Internațională a Muzicii Noi am stat de vorbă, în ediția "Perpetuum mobile" de luni, 24 aprilie 2017, cu compozitorul Adrian Pop, coorganizator alături de Cornel Țăranu:


Clujul - unul dintre plămânii fenomenului contemporan muzical românesc.. Aș dori să vă întreb ce ați intenționat inițial atunci când v-ați ocupat de la zero de Festivalul Cluj Modern și cum arată punerea în pagină la această a douăsprezecea ediție?

Toate festivalurile se încep de la zero în ziua de astăzi, printr-un proiect, și așa am făcut și noi de astă dată. Cluj Modern a ajuns la a XII-a ediție. Este opera directorului fondator, a maestrului Cornel Țăranu, care s-a luat evident după excepționala inițiativă a regretatului Ștefan Niculescu, care este fondatorul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi de la București. Ca o emulație a surorii mai mici, Clujul Cultural și-a adăugat în diadema sa și un asemenea festival din 1995. Noi îl facem din doi în doi ani și îl concepem ca pe o manifestare foarte selectivă. Nu ne permitem să facem mai multe concerte pe zi așa cum la București se poate întâmpla, într-un mediu atât de vast și de amplu, dar noi îl facem ca un festival cu aceste limite de timp pe care le-am găsit a fi armonioase și, într-adevăr, suntem răsplătiți.

Trebuie să vă spun că festivalul e în curs. Am avut o primă seară sâmbătă, o a doua seară duminică. Nu sunt zilele optime pentru concert, dar pot să vă spun că sala Academiei de Muzică a fost aproape plină, ceea ce este un succes. Noi ne dorim întotdeauna să obținem audiență de public. Desigur, ne preocupă lucrurile de ultimă oră, ne preocupă în mod firesc creația clujenilor noștri; pentru asta avem și un generic, care de acum e obișnuit, "Cluj à la carte", în care avem un meniu foarte variat de piese ale compozitorilor clujeni - nu numai cei noi, ce tineri, dar și cei care au fost cândva… și maestrul Toduță, și alți compozitori au loc în acest program.

Ne dorim, de asemenea, ca în parcursul celor șapte seri de muzică contemporană să jalonăm și puțină istorie. Avem și Schoenberg, avem și Hindemith, avem și Penderecki, avem repere importante ale acestui mare curent al muzicii contemporane, care a debutat ca o avangardă și a continuat ca o avalanșă. Deci, publicul care ne urmărește primește și această informație istorică, și această explicație, și acest răspuns la întrebarea Quo vadis musica?, pe care ne-o punem și noi și și-o pun și cei care ascultă. Asta ne-am propus. Să fim contemporani, să fim deschiși spre țară și spre lume, să ne punem în valoare propria creație, propriii interpreți - este firesc, Cluj Modern este 80% interpretat de clujeni - și să vorbim lumii prin muzica noastră.


Aveți ca invitați membrii a două excelente cvartete. De asemenea, participă Orchestra Simfonică a Filarmonicii "Transilvania", dirijorul Tiberiu Soare, invitați de prestigiu ca interpreți. Însă, alături de concerte, publicului îi este propus și un simpozion de muzicologie. Aș dori să dezvoltați puțin tema aceasta, a evenimentelor colaterale concertelor propriu-zise.

Simpozionul de muzicologie nu mai poate fi considerat colateral. El a apărut ca idee în ediția 2009, atunci când ne-a revenit o onoare specială, de a prezenta prima audiție mondială a lucrării lui György Kurtág - Colinda-Baladă; această lucrare coral-instrumentală cu text în limba română, prelucrând o străveche baladă despre Soare și Lună, care e o lucrare de suflet a maestrului Kurtág, atât de curtat. Pot să vă spun că atunci Festival d'Automne din Paris i-a cerut să facă prima audiție și au fost refuzați parizienii, pentru că Kurtág a zis: "Asta vreau să fac în România, la Cluj". Deci, în acel moment am imaginat - și ideea mi-a aparținut - o dezbatere muzicologică, un simpozion cu tema "Arhetipuri românești", întrucât lucrarea lui Kurtág însăși care era punctul central al programării festivalului se adresa arhetipului românesc. Kurtág a fost Keynote Speaker la acel simpozion, deci am pornit cu dreptul și cu un nivel foarte înalt. A fost un succes; dânsului i-a plăcut foarte mult să fie în această companie. Am discutat despre doamna Marbé, am discutat foarte multe lucruri, a fost foarte viu simpozionul… și l-am permanentizat.

Acum ne va preocupa folclorul ca ferment al compoziției - trecut și viitor. Din nou, o perspectivă în care dorim să ne explicăm pe noi cei de astăzi prin ceea ce a fost înaintea noastră. Această perspectivă istorică este una la care, fără a abuza, facem întotdeauna apel în programare și în discuțiile noastre. Avem invitați de marcă din Turcia, din Spania, iar Keynote Speaker este un ilustru muzicolog și interpret american, William Kinderman de la Universitatea din Illinois, care este acum la Viena pentru un an și așa ne-am putut permite să-l aducem; era prea departe ca să-l aducem direct de acolo, din punct de vedere al costurilor evident. Și de astă dată, simpozionul este audiat de toată lumea academică interesată, deci noi ne bucurăm să avem sălile pline cu oameni care sunt curioși de ceva ce nu suntem numai noi între noi. Iar în aceeași seară, Cappella Transylvanica - excelentul și longevivul nostru cor de cameră - va interpreta un program numit alambicat Ethnohorologhion, adică, carte de căpătâi a muzicii inspirate de folclor, corale. Acest program vine să ilustreze o zi întreagă de dezbatere a simpozionului și să relaxeze fiindcă este gândit cu repertoriu de nuntă, cu strigături, cu veselie… amestecate piesele corale cu piesele de percuție… o deschidere spre un public larg. Oricine poate savura o asemenea abordare. Iată ce ne propunem noi și cu simpozioanele noastre!


Sigur că muzica clasică, în ansamblul ei, este o cauză perpetuă pentru care trebuie pledat în momentul de față. Muzica contemporană în mod special face subiectul acestei pledoarii perpetue și sigur că dincolo de publicul obișnuit al festivalurilor de muzică contemporană, orice organizator țintește către un public mai larg și, în acest sens, încearcă diverse strategii. Dumneavoastră către ce țintiți? Exclusiv către un public academic? Cine vine la concertele de la Cluj Modern?

Desigur vine publicul interesat, specialiștii, mulți studenți - ei acum au fost în vacanță, dar s-au întors. Deci, dacă în primele seri, când studenții nu erau acasă, am avut sălile aproape pline, acum le vom avea chiar pline fiindcă sunt mulți studenți interesați. De asemenea, sunt persoanele care sunt interesate pur și simplu pentru că îi cunosc pe interpreți, îi cunosc pe compozitori și aceștia sunt acei pioni dintr-o societate nu de specialiști, care sunt deschiși și care venind nu sunt deloc dezamăgiți și mai cheamă și pe alții. Această acțiune este cumva dusă din aproape în aproape. Noi nu ne închipuim cu o nișă, așa cum este în mod evident zona muzicii contemporane, și folosim cuvântul acesta fără nici un fel de nuanță peiorativă, nu ne așteptăm să câștigăm un public larg în adevăratul sens al cuvântului… este lumea intelectuală, lumea academică, melomani care sunt deschiși și spre această zonă, nu numai spre cea a concertelor simfonice. Dar, cum vă spuneam, avem bucuria să vedem asemenea oameni în sală și să-i vedem de mai multe ori, ceea ce ne confirmă că programarea noastră și felul cum am reușit să le prezentăm piesele - să știți că prezentăm la fiecare concert; concertele au câteva cuvinte care sunt de foarte, foarte bun ajutor pentru cineva care nu știe ce urmează să asculte. Și cred că este încununată de succes această strădanie a noastră și ne încurajează să continuăm oricât ar fi de grea, că ușor nu este… știm cu toții!
Interviu realizat de Ștefan Costache