ACUM:
13.05
Polifonii
Baroc, clasic, romantic, coral, creație și interpretare românească - înlănțuite inedit într-o nouă emisiune.
Urmează: 15.25 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 15.29 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Pianistul Sorin Zlat - între  Jacksonville (SUA) și Galele Premiilor de Jazz – Muzza

Publicat: joi, 30 Martie 2017 , ora 17.00

O biografie spectaculoasă, o apariție ce degajă profesionalism, stăpânirea perfectă a unui instrument esențial în geografia unui stil ce a traversat secolul XX, și o situare stilistică perfect argumentată în sfera jazzului contemporan. Sorin Zlat impresionează nu doar prin anvergura pianisticii sale, ci și prin dispoziția de a-și asuma segmentul competițional, cel care oferă la cel mai înalt nivel, posibilitatea lansării pe orbite internaționale. Și îl regăsim printre laureații Concursului Internațional de Jazz de la Getxo - Spania în 2012, (cel mai bun solist/grup), câștigând Marele Premiu și Premiul Publicului la Concursul Internațional de Jazz de la Monaco un an mai târziu, Marele Premiu la Concursul Internațional de Jazz pentru pian solo de la Montreux în 2014, și ca o culminație, Marele Premiu la Jacksonville Jazz Piano Competition în Florida - Statele Unite ale Americii . Un detaliu - premiul a fost acordat pentru prima dată unui muzician din afara Statelor Unite Ale Americii. (Nu am menționat premiile câștigate acasă) . Pianistul Sorin Zlat este invitat duminică 2 aprilie la Gala premiilor de Jazz oferite de Asociația Muzza pe 2016, motiv pentru care i-am solicitat acest interviu.


Sorin Zlat, sunteți absolvent al Universității "George Enescu" din Iași la clarinet și, totuși, v-ați legat întreaga existență de pian. Doar un master la Secția de pian a Universității de Muzică din București v-a repoziționat pe drumul care v-a adus succesul. Cum s-a realizat această schimbare? Cum ați știut că nu clarinetul, ci pianul vă reprezintă într-o mai mare măsură?

Este greu să vă povestesc în câteva cuvinte. Am început să studiez clarinetul pentru că tatăl meu este saxofonist și clarinetist și, cumva, mi-a transmis înclinația față de acest instrument, dar tot timpul am fost constrâns, pentru că este un instrument monofonic, nu este polifonic, ca pianul și tot timpul am simțit că nu am o mai mare libertate. Mai ales că studiam muzică clasică și aici trebuie să respecți ce este în partitură, nu poți să cânți mai mult de atât. Și, am avut norocul, tot datorită tatălui meu… pe lângă muzica clasică, el a studiat și jazz și mi-a insuflat pasiunea pentru acest gen muzical. Când m-am îndrăgostit de jazz, tatăl meu mi-a spus… ca să pot cânta și să pot improviza trebuie să învăț un instrument armonic, cum ar fi pianul. Și asta a început în liceu; atunci am început să învăț câteva lucruri elementare - acorduri, să acompaniez. În Conservator deja am început să abordez mai mult acest gen și la master m-am hotărât să aleg jazz, atunci dându-mi seama că sunt înclinat spre acest gen muzical și asta trebuie să fac.


Dacă parcurgem biografia dumneavoastră, observăm că sunteți un colecționar de premii, culminând cu cel câștigat cu doi ani în urmă. Deci, în 2015, ați fost laureat la Jacksonville Jazz Piano Competition din Florida - cu Marele premiu, pentru prima dată câștigat de un muzician din afara SUA. Ce a însemnat pentru dumneavoastră această experiență?

O confirmare, în primul rând. Practic, cred că și asta înseamnă să participi la un concurs, să-ți confirme talentul și munca. Și, bineînțeles, o mare bucurie, o mare realizare. Sincer, nu m-am așteptat să câștig acest premiu; gândul meu a fost de la început doar să ajung acolo, pe acea scenă și să cânt. Nu m-am gândit chiar așa departe, dar s-a întâmplat acest lucru și, de aici, mi s-au deschis multe drumuri, porți spre lumea internațională a jazz-ului. Anul acesta sunt invitat din nou la Jacksonville, pe 28 mai să susțin un recital și am bucuria ca în acea seară să fie pe scenă și marele pianist Chick Corea.


Deci, este confirmarea oferită de țara de obârșie a jazz-ului.

Da, exact.


Și tot în anul 2015, Asociația de Jazz Muza v-a oferit un premiu la Categoria Cel mai bun muzician al anului. Duminică, 2 aprilie, sunteți invitat să participați la Gala Premiilor de Jazz Muza pe 2016 la Hard Rock Cafe. Cum veți onora această invitație și cum ați descrie această gală unui necunoscător?

Sunt foarte încântat și bucuros când sunt invitat la această Gală. De când se ține, în fiecare an am fost invitat și mi s-a acordat un premiu. Este un eveniment foarte special și foarte bine organizat și îi invit pe toți iubitorii de jazz, duminică, pentru că este o seară specială.


Veți cânta împreună cu cvartetul dumneavoastră sau în altă formulă?

Deocamdată nu m-am hotărât. Mă gândeam să cânt solo. Acum mă bate gândul să cânt cu trio-ul meu.


Oricum, cei care vor fi prezenți acolo vor avea parte de surprize.

Da.


De curând ați cântat în formulă de cvartet la Festivalul European de Jazz de la Izmir, în Turcia, sub patronajul Institutului Cultural Român. Cum a fost această experiență?

O experiență foarte plăcută. Am rămas foarte surprins de publicul turc din Izmir; sunt cunoscători de jazz. La un moment dat chiar fredonau cu noi la bis. Am rămas surprins și de organizare. Impecabilă! Sunetul de acolo a fost extraordinar. Și eu și colegii mei ne-am simțit foarte bine pe scenă.


Intrăm într-un alt registru. Care au fost modelele dumneavoastră? Ce v-a influențat în conturarea stilului?

Primul model a fost tatăl meu, Sorin Zlat Sr. El mi-a insuflat calitățile muzicale care, și astăzi, se simt. Tot el mi-a recomandat și m-a sfătuit să ascult pianiști precum Chick Corea, Keith Jarrett, Oscar Peterson, Bud Powel, dar mi-a spus că trebuie să ascult și alți instrumentiști cum ar fi saxofoniști, trompetiști, pentru că așa îmi pot diversifica stilistica și genul de improvizație.


Și cum ați descrie acest stil în care observăm că virtuozitatea joacă un rol atât de important?

Într-adevăr, încă de când am început să cânt, am pus accent pe virtuozitate. Probabil au fost și anii în care ești mai energic; asta se reflecta și în muzică. Dar anii trecând, mi-am dat seama că și două note dacă le cânți când trebuie, poți să creezi muzică și să transmiți.


După "Endurance", un album de familie extrem de inspirat, în care descoperim o componentă sentimentală atât de frumos pusă în pagină, ce pregătiți în continuare?

Lucrez la un nou album. O să dureze pentru că vreau de data aceasta să implic și o secție de viori. Vreau să combin muzica de film cu jazz-ul, vor fi noi compoziții. Estimez că în toamna anului acesta va fi gata.


La final, un gând despre jazz adresat ascultătorilor Radio România Muzical?

Să asculte cât mai mult acest gen pentru că e o muzică spontană, e un gen muzical care niciodată nu te plictisește și te încarcă foarte mult.


Interviu realizat de Marina Nedelcu