ACUM:
22.00
Scena europeană
Înregistrări sau concerte în direct.
Urmează: 0.00 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...
Apoi: 0.55 Imnul de stat

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Marin Cazacu - concluzii la finalul unei noi ediții a Festivalului Internațional Enescu și muzica lumii

Publicat: marți, 23 August 2016 , ora 15.38

La finalul unei noi ediții a Festivalului Internațional "Enescu și muzica lumii", directorul artistic al evenimentului, violoncelistul Marin Cazacu, face un bilanț și ne dezvăluie ideile pe care le va pune în practică în următorii ani ai festivalului de la Sinaia. 


Maestre Cazacu, ediția a XVII-a a Festivalului "Enescu și muzica lumii" a ajuns la final. A fost o ediție care i-a avut, poate mai mult decât oricând, pe tineri în prim-plan. Care ați spune că sunt cele mai importante câștiguri ale lor în urma participării la evenimentele de la Sinaia?

Se știe că pentru tânăra generație posibilitatea de a apărea pe o scenă de concert este extrem de importantă, pentru că acolo, scena este cea care decide care sunt calitățile, care este potențialul unui artist ca în viitor să devină o personalitate puternică și care să se poată exprima pe scenă. Scena este cea care creează emoții, cea care creează comunicare, iar pentru tinerii care au fost prezenți aici, aceste concerte au însemnat o confirmare mai degrabă a ceea ce ei vor face în carieră. Orchestre de tineret foarte multe… au fost toate cele trei orchestre de tineret ale României - Orchestra Sinfonietta (16-21 de ani), Orchestra Junior (cu tineri între 12-16 ani) și Orchestra Română de Tineret care împreună cu Orchestra Națională de Tineret a Moldovei au alcătuit Orchestra de Tineret România-Moldova, într-un proiect unic. Toate aceste evenimente au fost pigmentate din când în când cu recitaluri ale tinerilor interpreți, recitaluri instrumentale și vocale, pentru că foarte mulți dintre acești tineri se pregătesc în cariera lor în mod special ca să devină soliști. Acesta este un lucru minunat, dar, până la urmă, foarte mulți dintre ei vor ajunge să cânte într-o orchestră sau vor deveni pedagogi de instrumente, profesori de instrumente. Recitalurile pe care le-am inițiat aici, la Sinaia, cu acești tineri au fost extraordinare pentru că au calități de excepție, sunt strălucitori, au expresivitate, au o tehnică foarte bună, iar bucuria lor a fost ca după ce au apărut pe scenă de unii singuri, în compania unui pianist, ca după aceea să se poată exprima în cea mai frumoasă expresie muzicală, cea de creativitate colectivă, cântând într-un ansamblu orchestral. Publicul a remarcat aceste calități ale acestor tineri de a se adapta atât de frumos de la situația de solist singular pentru ca după aceea să-i audă și să-i simtă cu creează în colectivitate. Pentru mine a fost o experiență de neuitat și sunt încântat că această școală de vară adevărat, cum este socotită cea de la Sinaia, este cea care dă speranțe și garantează viitorul muzicii românești.


Orchestrele de tineret care au cântat în festival sunt active și în afara acestui eveniment. Ce alte invitații au primit ansamblurile pentru perioada imediat următoare?

De fapt, noi aici producem evenimente pe care, după aceea, le exportăm. Toate evenimentele au fost exportate la București, la Festivalul "Vară Magică", concertele având loc în minunata sală a Ateneului Român… și nu numai, pentru că alte evenimente, după ce i-am pregătit la Sinaia și au concertat la București, la Ateneul Român, Orchestra Sinfonietta a fost prezentă la Festivalul "Gustav Mahler" din nordul Italiei, iar Orchestra România-Moldova, după același parcurs, va apărea pe data de 26 august la Festivalul Young Euroclassic de la Berlin, în celebra Konzerthaus. Sunt evenimente care încununează o muncă de vară intensă și care, pe de altă parte, îi stimulează pe acești tineri să știe că în viitor prezența lor pe scenele importante este foarte importantă, pentru că acolo dau dovada calităților și a talentului lor.


Cum va arăta ediția de anul viitor, pentru că la final de festival se face nu numai un bilanț (pe hârtie, dar mai ales mental) și cred că se nasc și idei noi pentru programele edițiilor următoare. În linii mari, cum va arăta ediția cu numărul XVIII?

Da, așa este. Deja după această ediție am tras concluzia că trebuie să dezvolt o latură care nu a fost foarte mult prezentă, nu neapărat în edițiile festivalului de la Sinaia, ci mai degrabă în sistemul de educație din România, ca acești tineri să poată să facă și muzică de cameră, formații instrumentale de la două la șase persoane, înainte de a ajunge într-un ansamblu orchestral. Este necesar acest lucru, iar pentru ediția viitoate m-am gândit că acest lucru îl vom dezvolta exact cu acești tineri care fac parte din orchestrele de tineret și cu cei care vin să cânte și partituri solistice la Sinaia.


Știu și eu, chiar din proprie experiență, că într-adevăr este o lacună mare în sistemul de învățământ românesc actual, în liceele de muzică.

Asta este. De fapt, tot acest proiect pe care l-am inițiat la Sinaia este un proiect complementar la ceea ce poate să ofere sistemul de educație din România, care are limitele lui. Sigur că s-a dezvoltat, progresează, dar nu suficient, în așa fel încât e nevoie de acest tip de proiecte complementare care să dezvolte și mai mult calitățile acestor tineri pentru că, să nu uităm… noi când facem comparație cu ce se întâmplă în lumea occidentală știm că cele mai bune orchestra sunt în spațiul anglo-saxon, iar pregătirea acelor tineri se bazează în mod special pe ceea ce facem noi acum la Sinaia. Sperăm ca și noi să ajungem la acele performanțe.


Interviu realizat de Irina Cristina Vasilescu