În contextul dezbaterii publice legate de noile versiuni de planuri-cadru pentru clasele gimnaziale, am stat de vorbă cu doi inspectori de specialitate în aria curriculară arte, prof. Valeriu Şuşnea (judeţul Buzău) şi prof. Eugen Dan Drăgoi (judeţul Galaţi). Reamintim, toate informaţiile legate de această dezbatere care se desfăşoară până în data de 23 ianuarie 2016 pot fi accesate la adresa www.edu.ro. Consultarea publică online, la care vă invităm să participaţi, se desfăşoară aici. https://www.surveymonkey.com/r/planuri_cadru

Interviu cu prof. Valeriu Şuşnea - judeţul Buzău

În legătură cu cele trei versiuni de planuri-cadru puse în dezbatere publică, care este opinia profesorilor din judeţul Buzău şi a dumneavoastră personal?

Toată lumea este de acord că varianta I este varianta cea mai bună, tocmai varianta în care se fac ore de educaţie plastică şi educaţie muzicală din clasa a V-a până în clasa a VIII-a.

Asta se întâmplă şi la versiunea III.

Asta se întâmplă, e adevărat. Noi ne-am gândit la varianta I, pentru că aşa au ales colegii mei de la muzică şi arte plastice, tocmai pentru că există această posibilitate de a avea continuitatea programelor şcolare vocaţionale de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a. Şi atunci, ca să opreşti educaţia plastică în clasa a V-a şi s-o reiei în clasa a VI-a ar însemna să începi să scrii poezii fără să ştii alfabetul. Nu putem concentra materia unei clase întregi în doar trei ani de studiu (mă refer de la clasa a VI-a până la clasa a VIII-a). Acesta a fost unul dintre argumentele tuturor colegilor.

Cum puteţi dumneavoastră, din cadrul sistemului, să faceţi ca glasul dumneavoastră să ajungă către cei care trebuie să decidă care dintre cele trei versiuni va fi aleasă sau poate va exista şi o a patra, care să conţină cele puse în dezbatere?

Este vorba tocmai de această perioadă care în calendarul ministerului este o perioadă de consultare atât a profesorilor de specialitate, a consiliului consultativ sau consiliilor consultative pe domenii disciplinare şi, în egală măsură, a părinţilor şi a elevilor. Deci, este o perioadă de consultare, care este, cred eu, benefică şi atunci, cu siguranţă, vom încerca să cuantificăm toate aceste opţiuni - ale copiilor, ale celor care dirijează activitatea în teritoriu la nivelul inspectoratelor, dar şi a liceelor vocaţionale şi a cercurilor pedagogice - şi atunci vom înţelege exact care sunt de fapt opţiunile. Aceste opţiuni se vor centraliza şi vor fi trimise către inspectorul de specialitate din cadrul ministerului, acesta urmând să decidă.

Prof. Eugen Dan Drăgoi - judeţul Galaţi

Ce părere aveţi despre noile planuri-cadru propuse pentru gimnaziu şi care sunt dificultăţile pe care le întâmpină în mod concret profesorii de muzică în şcolile din România? Bineînţeles, în subtextul acestor planuri-cadru, mă gândesc la această versiune II propusă în dezbatere, în care la clasa a V-a dispare ora de educaţie plastică, iar la clasa a VIII-a dispare de tot ora de muzică.

Mă bucur că susţineţi demersurile noastre, ale profesorilor şi ale iubitorilor de artă, profesioniştilor de artă, în acelaşi timp, pentru că întâi de toate educaţia muzicală ca şi educaţia plastică sunt aproape singurele care, într-o lume informatizată, îndeamnă copilul la creativitate. Este foarte dificil să organizezi învăţământul artistic la şcolile care nu sunt vocaţionale. E foarte greu să titularizezi pe cineva. Imaginaţi-vă că sunt foarte multe şcoli cu puţine clase şi profesorii de arte sunt obligaţi să alerge de la o şcoală la alta pentru a-şi face norma. Recomandarea noastră călduroasă este ca în afară de orele de gimnaziu şi orele de educaţie muzicală şi educaţie plastică din învăţământul primar să se facă tot de specialişti.

Predarea orelor de muzică în învăţământul primar de către specialişti ar afecta normele învăţătorilor?

Nu, în nici un caz. La învăţământul primar sportul este predat de profesor de specialitate, religia este predată de profesor de specialitate… Învăţătorul are rolul lui, dar pentru orele de specialitate este absolut esenţial ca ele să fie făcute de specialişti. Imaginaţi-vă că actualii absolvenţi ai colegiilor pedagogice sau a secţiilor de PPD din cadrul universităţilor au o oră sau două pe săptămână…

Dacă ar fi să punem interesul copiilor în prim-plan, nu al profesorilor - să ne gândim nu doar la norme, la dificultatea de a crea o normă, de a alerga de la o şcoală la alta…

Interesul copiilor îl punem în prim-plan, nu-i vorba de norme aici. Situaţia e următoarea: vin copii în clasa a V-a şi cei mai mulţi dintre profesori sunt obligaţi practic s-o ia de la început, de la zero. Cunoştinţele şi deprinderile formării unui auz muzical nu are cum să le stăpânească un învăţător, cu atât mai mult cu cât de multe ori îşi transformă aceste ore în matematică şi română pentru a face copiii şi mai bine faţă acestor examene naţionale şi e mare, mare păcat.

Pentru copiii de la gimnaziu, cei care de fapt ar fi afectaţi prin introducerea acelei versiuni II de plan-cadru propusă, ce ar avea ei de pierdut în cazul în care nu se mai fac suficiente ore de muzică şi educaţie plastică?

Ar avea de pierdut contactul cu lumea culturală.