Ca şi în ediţiile anterioare, "Concursul Internaţional de Dirijat Jeunesses Musicales Bucureşti" este dedicat tinerilor dirijori de toate naţionalităţile, cu vârsta de până în 35 de ani, aceştia având posibilitatea de a se înscrie începând de vineri, 22 mai, până la data de 15 august, urmând regulamentul disponibil pe site-ul proiectului: www.bucharestcompetition.ro. Ediţia a VI-a a concursului, organizată de ELITE ART Club UNESCO, se va desfăşura în perioada 22-26 septembrie, ca de fiecare data gazdă fiind Ateneul Român.

Numărul tinerilor dirijori selectaţi de juriu să participe în prima etapă a concursului va fi însă limitat la maxim 50 de concurenţi. Aceştia urmează să parcurgă cele patru etape eliminatorii, în urma cărora doar trei dintre ei vor reuşi să ajungă în finală. Ultima etapă a concursului va avea loc în 26 septembrie, când cei 3 finalişti vor dirija un Concert de Gală în Sala Mare a Ateneului Român, la pupitrul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii "George Enescu" din Capitală.

La finalul concertului juriul va acorda cele 3 premii pentru implicarea artistică şi pentru a încuraja dezvoltarea tinerilor finalişti, în afara recompenselor financiare urmând a fi oferite drept premii angajamente la pupitrul Orchestrelor Filarmonice din Craiova, Timişoara, Sibiu, Iaşi dar şi la ansambluri din Polonia.

Tinerii acceptaţi în prima etapă a concursului vor fi evaluaţi de un juriu prezidat ca şi anul trecut de Mark Stringer (S.U.A.), Profesor de Dirijat la Universitatea de Muzică şi Arte din Viena, din care mai fac parte Sigmund Thorp (Norvegia), Jacek Rogala (Polonia), iar muzicienii români membri ai juriului celei de-a 6-a ediţii a "Concursului Internaţional de Dirijat Jeunesses Musicales Bucureşti" vor fi dirijorii Horia Andreescu şi Gheorghe Costin, pianistul Nicolae Licareţ şi violonistul Bujor Prelipcean.

Membru al juriului încă de la prima ediţie din 2010, dirijorul Gheorghe Costin ne-a vorbit despre "Concursul Internaţional de Dirijat Jeunesses Musicales Bucureşti" din 2015.

În toate cele patru etape, ce urmăriţi dumneavoastră în mod special la cei 50 de concurenţi care vor intra în competiţie?

În primul rând, la etapa I - cea de două piane - urmărim aspecte pur tehnice. Comunicarea cu orchestra vine mai apoi. Deci, tehnic - să vedem care este limbajul de comunicare, dacă stăpâneşte partitura… se poată simţi şi detaliile, chiar dacă dirijează la două piane. Mai apoi este apariţia la orchestră. Deja acolo există contactul nemijlocit cu ansamblul şi comunicarea sau noncomunicarea - asta depinde de şeful de orchestră. Aici cunoaşterea partiturii este şi mai evidenţiată, acolo deja ai culori, ai timbrele, ai orchestra în faţă. O etapă foarte importantă este cea de acompaniament. După cum spunea şi maestrul Enescu, un dirijor se vede la acompaniament. Au fost ediţii în care a fost vioară, a fost violoncel, a fost canto. La prima ediţie la care am participat, în 2010, a fost pian. Anul acesta va reveni iarăşi pianul în scenă. Proba de acompaniament e importantă. Nu eşti numai tu şi orchestra, ai acolo de condus, să păşeşti alături de solist. E foarte important ca el să se simtă acompaniat şi în largul lui în comunicarea cu dirijorul. Solistul are comunicare cu orchestra prin dirijor şi dacă există această comunicare atunci sunt şanse, garanţii nu, dar sunt şanse să fie un concert foarte bun.

Sunteţi membru al juriului încă de la prima ediţie. Cum a evoluat concursul acesta din punct de vedere al celor înscrişi?

La început a fost un număr destul de restrâns, orice început este greu. Cred că au fost 17 sau 18 candidaţi înscrişi. La al doilea concurs a fost şi mai restrâns, dar începând de la a treia ediţie - când a început deja să apară şi Filarmonica Enescu în competiţie, în sensul că ea a participat nemijlocit la realizarea acestui concurs - a fost un continuu crescendo. Au fost în ediţia a treia vreo 30, după aceea, anul trecut au fost 82-83 înscrişi şi a fost necesară o triere de dosare. Ne aşteptăm ca în anul acesta să fie chiar mai mulţi decât anul trecut. Se poate ajunge la 100, dar asta este foarte bine pentru că e vorba de renumele concursului, e vorba de prestigiul acestui concurs şi, nu în ultimul rând, este vorba de a pune şi România în constelaţia aceasta a concursurilor care sunt pe plan internaţional. O să fie un competiţie cunoscută şi asta este bine.