"Ten years ago este piesa pe care am dedicat-o cântăreţei franceze Barbara, cu ocazia revederii noastre" - spune Richard Galliano despre piesa ce dă titlul concertului său de duminică, 8 martie 2015, de la Sala Radio. Mai multe informaţii despre programul serii al cărei solist este acordeonistul francez în rândurile de mai jos:

Domnule Galliano, duminica aceasta cântaţi din nou la Sala Radio din Bucureşti, de data aceasta cu Big-band-ul radio. De ce aţi ales acest tip de colaborare muzicală?

Am ocazia să cânt destul de des cu big-band-uri. Am imprimat acum câţiva ani un disc cu BJO, care este orchestra de jazz din Bruxelles, deci am şi un repertoriu în care acordeonul dialoghează cu alămurile, cu acest tip de orchestră. E o situaţie foarte interesantă din punct de vedere muzical.

Concertul poartă numele uneia dintre piesele dvs. - Ten years ago. Ce semnificaţie are această lucrare, ce eveniment special a avut loc în viaţa dvs. acum 10 ani?

Ten years ago este o piesă pe care am scris-o şi dedicat-o unei cântăreţe franceze foarte cunoscute şi iubite aici - Barbara. De la primele noastre colaborări şi până la următoarele trecuseră 10 ani, astfel că i-am dedicat, cu ocazia revederii, această piesă.

Ştiu că l-aţi cunoscut pe Astor Piazzolla, iar concertul de duminică se deschide cu una dintre piesele compozitorului - Michelangelo. De ce cântaţi o singură piesă de Piazzolla?

Pentru că ea sună foarte bine în aranjament pentru big-band, merge înspre sfera jazzului, seamănă ca sonoritate cu muzica filmului Misiune imposibilă, scrisă de Lalo Schifrin, cu care Astor Piazzolla era bun prieten. Astor Piazzolla obişnuia să cânte această piesă în cvintet cu formaţia sa, dar eu am făcut orchestraţia pentru big band şi mi se pare că e o piesă potrivită pentru deschiderea sau încheierea unui concert,este foarte alertă.

Restul pieselor din program vă aparţin. Care a fost sursa de inspiraţie pentru acest concert?

Atunci când am realizat discul cu big-bandul din Bruxelles m-au rugat să aleg din repertoriul meu compoziţii ce ar fi putut fi adaptate alămurilor, big-bandului, aşa că am ales atât balade, cât şi piese dinamice. Aş fi putut alege, de asemenea, standarde de jazz - poate o voi face data viitoare - dar acolo, pentru prima imprimare, am vrut să păstrez compoziţiile mele.

Aranjamentele vă aparţin, de asemenea?

Da, o parte din ele, pentru că cealaltă parte îi aparţine unui trompetist belgian. Ne-am împărţit munca astfel.