Arhivă : Interviuri Înapoi
Interviu cu violonistul Gabriel Croitoru
Vioara lui Enescu la sate, proiect generat în ultimii ani de Radio România a ajuns în 2014 a ajuns la cea de-a treia ediție, în care a ajuns, începând din 27 septembrie în 7 localități rurale și 2 orașe din România. Gabriel Croitoru și Horia Mihail au avut curajul de a porni și a crede în succesul acestei acțiuni cu totul inedite pentru România. Inițiativa de a merge cu o vioara și un pian electric în localități rurale din România a fost, din fericire, proporțională cu satisfacțiile pe care le-au avut atât artiștii, cât și organizatorii, inclusiv în această ediție. Înaintea ultimului recital al turneului, cel de la București, am avut ocazia să stăm de vorbă cu violonistul Gabriel Croitoru și să-i înregistrăm, astfel, câteva impresii:
Turneul "Vioara lui Enescu la sate" se apropie de final și putem spune, din perspectiva publicului, că și această ediție s-a dovedit la fel de calitativă ca precedentele. Dumneavoastră cum ați perceput-o?
A fost încă o ediție foarte reușită, cum deja ați remarcat. Am perceput-o la fel, adică având un la fel de mare impactul asupra publicului, chiar dacă ne-am adresat altor zone decât celor din turneele precedente. Încercăm, încet, încet, să acoperim cât mai multe goluri - pentru că ele există, trebuie să recunoaștem - în spațiul României în care lumea nu are acces la sălile de concerte. Și atunci, ducem muzica noastră de calitate la ei acasă și sper că măcar o parte dintre ei va reveni, când va avea ocazia, cu plăcere într-o sală de concerte.
Ați spus că ați fost de data aceasta în zone noi. Care a fost reacția publicului?
Reacția publicului a fost ca de obicei, foarte primitoare, în sensul că lumea vine din curiozitate, alții vin dintr-o dorință de a asculta pentru prima dată acest gen de muzică. Cu toții, însă, rămân foarte plăcut surprinși de faptul că acest gen de muzică pe care nu-l cunosc le gâdilă plăcut urechea. Sigur că ne-am dus cu un program de piese ușor digerabile, pentru un public necunoscător. Cu toții au fost impresionați de discursul pe care l-am avut, pentru că am avut și câteva povești între piese, le-am explicat despre vioară, despre compozitori în parte… am făcut un fel de istorioară care, sigur, sperăm să aducă cât mai mulți auditori în sălile de concerte.
Au existat și momente mai "colorate" pe parcursul acestui turneu?
Da. La un moment dat am rugat pe domnul primar dintr-o localitate - având în vedere că știam că de câteva ori s-a mai întâmplat să nu fie chiar așa de liniște prin sală - să prevenim, dacă se poate, aceste situații. Mă gândeam că ar fi putut să le spună câteva cuvinte înainte. Mi-a zis "Stați liniștit, rezolv!" S-a dus la postul de poliție și a adus trei jandarmi pe care i-a plasat în spatele spectatorilor… și a stat toată lumea extrem de cuminte… cine încerca să se scoale era atenționat de jandarmul vigilent să se așeze la loc…
Deci a funcționat!
Da, sigur! Copiii sunt copii, mai ales în mediul rural nefiind obișnuiți cu sala de concert, se gândesc că e ca la un concert de muzică rock… Se mai scoală, mai vorbesc între ei… le mai povestim și noi că nu e cazul să aplaude în mijlocul pieselor, de exemplu,… s-a întâmplat și asta. Am avut tot felul de situații, care mai de care mai neprevăzute, dar, în orice caz, e frumos! Faptul că facem acest lucru a fost apreciat de toată lumea.
În legătură cu concertul din această seară, cum vă pregătiți?
Deja am avut un concert la Brașov cu același program. Actualul turneu "Vioara lui Enescu la sate" se încheie practic cu două concerte în două orașe, centre culturale mari, respectiv Brașov și București, și sigur programul va fi cu totul altul. Vom cânta trei sonate pe care George Enescu alături de Alfred Alessandrescu le-a cântat în 1919. De data aceasta, interpreții încearcă să se ridice la înălțimea predecesorilor de care am amintit. În urmă cu aproape un secol s-a întâmplat acest concert… Facem și noi același lucru, respectiv Sonata în Sol major KV 301 de Mozart, Sonata a șasea de Beethoven, după care, după pauză vom cânta o sonată mai puțin cunoscută publicului român - Sonata de Guillaume Lekeu.
Vă gândiți deja la anumite locuri pentru ediția următoare?
Da. Deja ne-am și vorbit între noi, putem face o selecție. Chiar dacă peste tot am primit invitația de a reveni… avem, sigur, preferințele noastre și se vor îndrepta către locurile unde ne-am simțit foarte bine primiți.