Vioara lui Enescu la sate, proiect generat în ultimii ani de Radio România a ajuns în 2014 a ajuns la cea de-a treia ediţie, în care a ajuns, începând din 27 septembrie în 7 localităţi rurale şi 2 oraşe din România. Gabriel Croitoru şi Horia Mihail au avut curajul de a porni şi a crede în succesul acestei acţiuni cu totul inedite pentru România. Iniţiativa de a merge cu o vioara şi un pian electric în localităţi rurale din România a fost, din fericire, proporţională cu satisfacţiile pe care le-au avut atât artiştii, cât şi organizatorii, inclusiv în această ediţie. Înaintea ultimului recital al turneului, cel de la Bucureşti, am avut ocazia să stăm de vorbă cu violonistul Gabriel Croitoru şi să-i înregistrăm, astfel, câteva impresii:

Turneul "Vioara lui Enescu la sate" se apropie de final şi putem spune, din perspectiva publicului, că şi această ediţie s-a dovedit la fel de calitativă ca precedentele. Dumneavoastră cum aţi perceput-o?

A fost încă o ediţie foarte reuşită, cum deja aţi remarcat. Am perceput-o la fel, adică având un la fel de mare impactul asupra publicului, chiar dacă ne-am adresat altor zone decât celor din turneele precedente. Încercăm, încet, încet, să acoperim cât mai multe goluri - pentru că ele există, trebuie să recunoaştem - în spaţiul României în care lumea nu are acces la sălile de concerte. Şi atunci, ducem muzica noastră de calitate la ei acasă şi sper că măcar o parte dintre ei va reveni, când va avea ocazia, cu plăcere într-o sală de concerte.

Aţi spus că aţi fost de data aceasta în zone noi. Care a fost reacţia publicului?

Reacţia publicului a fost ca de obicei, foarte primitoare, în sensul că lumea vine din curiozitate, alţii vin dintr-o dorinţă de a asculta pentru prima dată acest gen de muzică. Cu toţii, însă, rămân foarte plăcut surprinşi de faptul că acest gen de muzică pe care nu-l cunosc le gâdilă plăcut urechea. Sigur că ne-am dus cu un program de piese uşor digerabile, pentru un public necunoscător. Cu toţii au fost impresionaţi de discursul pe care l-am avut, pentru că am avut şi câteva poveşti între piese, le-am explicat despre vioară, despre compozitori în parte… am făcut un fel de istorioară care, sigur, sperăm să aducă cât mai mulţi auditori în sălile de concerte.

Au existat şi momente mai "colorate" pe parcursul acestui turneu?

Da. La un moment dat am rugat pe domnul primar dintr-o localitate - având în vedere că ştiam că de câteva ori s-a mai întâmplat să nu fie chiar aşa de linişte prin sală - să prevenim, dacă se poate, aceste situaţii. Mă gândeam că ar fi putut să le spună câteva cuvinte înainte. Mi-a zis "Staţi liniştit, rezolv!" S-a dus la postul de poliţie şi a adus trei jandarmi pe care i-a plasat în spatele spectatorilor… şi a stat toată lumea extrem de cuminte… cine încerca să se scoale era atenţionat de jandarmul vigilent să se aşeze la loc…

Deci a funcţionat!

Da, sigur! Copiii sunt copii, mai ales în mediul rural nefiind obişnuiţi cu sala de concert, se gândesc că e ca la un concert de muzică rock… Se mai scoală, mai vorbesc între ei… le mai povestim şi noi că nu e cazul să aplaude în mijlocul pieselor, de exemplu,… s-a întâmplat şi asta. Am avut tot felul de situaţii, care mai de care mai neprevăzute, dar, în orice caz, e frumos! Faptul că facem acest lucru a fost apreciat de toată lumea.

În legătură cu concertul din această seară, cum vă pregătiţi?

Deja am avut un concert la Braşov cu acelaşi program. Actualul turneu "Vioara lui Enescu la sate" se încheie practic cu două concerte în două oraşe, centre culturale mari, respectiv Braşov şi Bucureşti, şi sigur programul va fi cu totul altul. Vom cânta trei sonate pe care George Enescu alături de Alfred Alessandrescu le-a cântat în 1919. De data aceasta, interpreţii încearcă să se ridice la înălţimea predecesorilor de care am amintit. În urmă cu aproape un secol s-a întâmplat acest concert… Facem şi noi acelaşi lucru, respectiv Sonata în Sol major KV 301 de Mozart, Sonata a şasea de Beethoven, după care, după pauză vom cânta o sonată mai puţin cunoscută publicului român - Sonata de Guillaume Lekeu.

Vă gândiţi deja la anumite locuri pentru ediţia următoare?

Da. Deja ne-am şi vorbit între noi, putem face o selecţie. Chiar dacă peste tot am primit invitaţia de a reveni… avem, sigur, preferinţele noastre şi se vor îndrepta către locurile unde ne-am simţit foarte bine primiţi.