Înainte de toate, de ce un festival închinat pianistei Clara Haskil?

În primul rând, pentru că pianista Clara Haskil este una dintre cele mai mari pianiste care a existat vreodată, pentru că este româncă... poate că este mai puţin cunoscută în România. Este oricum un lucru pe care l-am observat eu ca muzician, venind şi cântând în România, că publicul român îl cunoaşte foarte bine pe Dinu Lipatti, pe Radu Lupu şi mai puţin Clara Haskil şi m-am gândit că totuşi ar fi un gest frumos ca noi românii să ne cunoaştem propriile genii, talente. Clara Haskil este un geniu absolut al muzicii, chiar dacă a murit acum mulţi ani, în 1960, totuşi imaginea ei şi înregistrările ei rămân neatinse. M-am gândit că în România e loc pentru a-i cunoaşte şi a-i onora numele.

Despre câte manifestări vorbim în cadrul acestui festival?

În cadrul acestui festival vorbim despre şase seri, cu şase concerte, cu artişti români, artişti străini care se întâlnesc pe scena sălii Thalia din Sibiu. Unii se întâlnesc pentru prima dată, cum ar fi violonista Marina Chiche, care va cânta sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare în compania Orchestrei Simfonice Bucureşti; Marina Chiche nu vine pentru prima dată în România, dar alţi artişti cum ar fi spre exemplu câştigătorul concursului "Clara Haskil", din 2009, Adam Laloum (pianistul francez) va veni pentru prima dată în România şi e un simbol să-l aducem pe câştigătorul marelui concurs, în festivalul Clara Haskil. Am insistat foarte mult ca el să vină. Va cânta în data de 2 septembrie. Artiştii sunt tineri, e o generaţie nouă, vrem să aducem entuziasm şi să stârnim puţin curiozitatea publicului pentru concerte de muzică clasică evident, dar mai mult pentru muzica de cameră şi recitalurile solo. Va fi un concert cu orchestră şi restul manifestărilor, începând cu 31 august până pe 4 septembrie - când se termină festivalul - vom avea recitaluri şi concerte de muzică de cameră.

Vorbeaţi de artişti tineri. Vă întreb acum în calitate de director artistic, cum au primit ei invitaţia de a participa la un astfel de festival?

Cum un mare, mare entuziasm. Sunt şi eu surprinsă de bucuria şi entuziasmul celor cărora le-am povestit despre festival. Bineînţeles, artiştii pe care i-am invitat, mulţi dintre ei îmi sunt colegi, suntem prieteni, am cântat împreună în străinătate şi ne cunoaştem de mulţi ani şi această iniţiativă a fost foarte bine primită, ceea ce m-a bucurat şi m-a încurajat de la bun început. Eu sunt pianistă în primul rând. Acum îmi descopăr şi anumite părţi din personalitate, pe care poate nu le cunoşteam atât de bine, ca organizator de festival, dar oricum e o experienţă extraordinară să îmbini idealul artistic cu o echipă, cu persoane care lucrează pentru acest festival cu mult entuziasm şi acest lucru e fantastic. Sunt o norocoasă.

De ce Sibiul?

Sibiu, în primul rând pentru că este un oraş absolut superb. Cred că ar fi printre primele trei-cinci oraşe pe care le-aş arăta unui străin în România, pentru că are o sală foarte frumoasă, Sala Thalia, cu acustică superbă, un pian de concert - un Steinway - avem totul la dispoziţie. În primul rând, pentru că Sibiul este un oraş cultural. Efervescenţa culturală din Sibiu e molipsitoare aproape şi acest lucru e foarte important atunci când porneşti un eveniment cultural, când eşti chiar la început. Toate elementele s-au îmbinat minunat până acum. Sper să meargă totul bine şi în continuare, pe parcursul festivalului. Da, sunt bucuroasă să fac acest festival acolo şi cu această ocazie vreau să mulţumesc şi autorităţilor din Sibiu care într-adevăr ne-au susţinut foarte mult şi în acest proiect şi ei practic sunt cei care ne-au permis să facem acest festival şi ne-au susţinut. Încă o dată, Sibiul, cred că a fost o idee bună şi e oraşul pentru acest festival. Să nu uităm că în România multe festivaluri au loc în Bucureşti şi sunt de părere că România e o ţară mare cu mult, foarte mult potenţial artistic, cultural şi trebuie să creăm cât mai multe evenimente în toată ţara, nu numai în Bucureşti. Deci, şi ideea asta a fost importantă pentru mine.

Cât de dificilă este organizarea unui astfel de festival în zilele noastre şi ce aduce el nou în viaţa muzicală românească şi internaţională?

Evident, vremurile nu sunt cele mai propice culturii. Criza economică o simţim cu toţii şi în România şi în străinătate. Eu locuiesc în Hamburg, ştiu foarte bine care e situaţia şi în Germania; cu toate că Germania e o ţară cu mari, mari tradiţii în ceea ce priveşte muzica clasică, dar oricum şi acolo se simte şi instituţiile de-acolo au de suferit, teatrele, orchestrele. Cu atât mai mult, cred că în perioadă de criză oamenii au nevoie să atingă frumuseţea şi sublimul, să atingă emoţia, să simtă emoţia să meargă la concerte, poate să mai uite de probleme şi în ciuda dificultăţilor întâmpinate cred că rezultatul e cel care va conta şi sper să fie un rezultat frumos. M-aţi întrebat ce aduce festivalul nou în România - un entuziasm poate, special, artişti tineri, care poate că n-au cântat împreună, vor cânta pentru prima dată aici, e vorba de generaţia 30. E un entuziasm special de a-i aduce un omagiu marii pianiste Clara Haskil şi cred că acesta e lucrul care contează cel mai mult.