Arhivă : Interviuri Înapoi
La mulți ani, Irina Mureșanu!
De peste două decenii Irina Mureșanu își desfășoară activitatea artistică la Boston - solistă invitată de importante ansambluri simfonice, membră în câteva formații camerale și profesoară la Conservatorul NEW ENGLAND. Susține recitaluri și concerte pe toate meridianele lumii și întotdeauna revine cu multă emoție acasă, în România.
"Irina Mureșanu nu este numai o violonistă excepțională dar și o artistă..." - se consemna în The Boston Globe, "...muziciană distinsă, care îmbină lirismul cu o concepție profundă asupra discursului muzical" Strad Magazine - acestea sunt doar câteva dintre aprecierile care marchează cariera violonistei Irina Mureșanu.
Irina Mureșanu, vom începe acest interviu cu un foarte cald La mulți ani!, îți dorim să ți se împlinească toate visele - și artistice, dar și cele personale - alături de cei dragi ai tăi. De câțiva ani, în cariera ta s-a mai adăugat o latură extrem de importantă, aceea de profesor. Și iată că în această seară ești la Nantucket, o insulă, împreună cu câțiva dintre muzicienii tăi preferați.
În primul rând vă mulțumesc din suflet. Sunt foarte flatată că Radio România Muzical nu m-a uitat de ziua mea. Mă gândeam astăzi că am început colaborările cu Radio România Muzical acum foarte, foarte mulți ani - cred că ne apropiem de două decenii și jumătate - care au trecut foarte repede. Da, sunt pe o insulă, o insulă foarte frumoasă, cam la o oră și jumătate de Boston, unde mă întorc împreună cu acest grup de muzică de cameră de două-trei ori în decursul anului și programul nostru este structurat în așa fel încât alături de concertele de muzică de cameră pe care le oferim spectatorilor de aici, de pe insulă, colaborăm cu școlile locale, cu programele lor de muzică, dăm masterclass-uri, cântăm pentru diverse clase de muzică și copiii sunt foarte receptivi.
Din cine este alcătuit acest Walden Chamber Players - un ansamblu înființat în 1997?
Este unul dintre grupurile de muzică de cameră cu geometrie variabilă. În afara cvintetului cu contrabas, avem instrumentiști care cântă la clarinet, oboi, corn ș.a.m.d. Depinde de necesitățile repertoriului.
Faci parte și din Boston Trio, cu care desfășori o intensă activitate.
Trio-ul meu cu pian este grupul meu cel mai important. Cu Boston Trio îmi desfășor multe activități muzicale. Este un grup care, de asemenea, călătorește foarte mult; în primăvara aceasta am fost în San Francisco, în Florida, și acum o săptămână am fost chiar în Hawai, pe insula Maui - un drum care este foarte lung, dar la final, când ajungi la destinație, îți dai seama că a meritat efortul.
Așadar, pe lângă activitatea de membru în aceste formații, pe ce alte coordonate se desfășoară activitatea ta solistică?
Se desfășoară pe coordonatele aparițiilor solistice cu orchestre. Anul viitor, sunt foarte încântată că voi relua concertele de Beethoven, Mendelssohn, Bruch, un aranjament al Rapsodiei române nr.1 de George Enescu - un aranjament pe care Cristian Lolea l-a făcut acum 6-7 ani și cu care am avut foarte mare succes; este un aranjament pentru vioară și orchestră de coarde cu o cadență mică pe motivele Ciocârliei.
Pe de altă parte, sunt foarte entuziasmată de un proiect pe care l-am început acum un an, se numește "Patru strune în jurul lumii". Este un recital pentru vioară solo în care am încercat să adun compoziții originale chiar din jurul lumii - culturi și stiluri foarte, foarte variate. Prima jumătate a programului este formată din muzică europeană - am inclus evident cele patru arii în stil popular românesc de Enescu, o piesă de un compozitor irlandez, Dave Flynn, care a încercat să asimileze diverse stiluri lăutărești irlandeze, Capriciul 24 de Paganini și Ciaccona de Bach. Partea a doua a acestui recital este cea mai exotică. Încep cu muzică persană, un compozitor iranian, Reza Vali, piesă în care aceste inflexiuni melismatice ale muzicii arabe sunt foarte bine scrise, sunt multe sferturi de ton. După aceea urmează un compozitor chinez, Bright Sheng, este o piesă care imită sunete de gong. Cel mai greu de găsit a fost o piesă indiană pentru că în cultura indiană muzica nu este notată. În final am găsit un compozitor numit John Mayer, care a scris o piesă special pentru acest program. Ajungem în America de Sud, Piazzolla. Apoi, acest program se termină cu un compozitor american, Mark O'Connor, piesă în stilul muzical american. Este o mare dorință a mea să pot să duc acest program pe scenele românești.
Ce-ți conferă activitatea didactică, Irina Mureșanu?
În primul rând sentimentul că pot continua această tradiție pe care o am de la profesorii mei români - maestrul Ștefan Gheorghiu, în primul rând, după aceea maestrul Ilarion Ionescu Galați și, de asemenea, profesoara mea de la Boston, care era o mare prietenă a maestrului Gheorghiu, Michelle O'Claire.
În finalul interviului nostru, Irina Mureșanu, ce-ți dorești pentru tine și pentru ai tăi? Ce vis ai dori să ți se împlinească?
Vreau să adaug la rolul de solist concertist și la cel de profesoară, așa cum ați menționat, de acum câțiva ani un nou rol, acela de mamă - am un băiețel care o să împlinească 5 ani în curând. Într-un fel, pot să spun că cele mai frumoase lucruri pe care mi le doresc sunt legate de băiețelul meu, de Victor - o lume frumoasă în care să crească, o lume plină de pace, de liniște și de muzică.
Irina Mureșanu, încă o dată, din partea noastră, un mare buchet de flori dublat și de un cald La mulți ani!
Mulțumesc.