Arhivă : Interviuri Înapoi
Violoncelistul Răzvan Suma și turneul Vă place Brahms?
După cele două ediții ale turneului "Vă place Bach", iată că avem parte de o nouă provocare. De această dată Brahms este vedeta, mai precis, cele două sonate pentru violoncel și pian din creația marelui autor german. Cum s-a cristalizat ideea acestui nou turneu?
După alegerea titlului de anul trecut, "Vă place Bach", parcă se cerea un alt nume asemănător și cel mai potrivit, după toate romanele, filmele și toate subiectele de genul acesta, a fost Brahms. Alegerea nu este întâmplătoare, pentru că atât eu, cât și și Josu Okinena, pianistul cu care mă voi perinda prin toată țara, în 13 orașe, începând de lunea viitoare, din 7 octombrie, suntem foarte familiarizați cu acest repertoriu. Brahms în general este extrem de cântat și foarte cerut în programele de concert iar acest repertoriu, pe lângă faptul că ne este foarte drag, este și foarte aprofundat. Așadar, iubitorii muzicii lui Brahms vor putea veni la un recital foarte, foarte bine lucrat.
Aveți, așa cum spuneai, un itinerariu bogat ce cuprinde 13 orașe de pe tot cuprinsul țării. Cum ați făcut această hartă muzicală, ce se întinde, iată, din sudul țării și până în nordul ei?
Hărțile se fac de obicei la întâmplare în genul acesta de proiecte dar de câțiva ani încoace, făcând turnee, am început să ne gândim și la confortul artistului, pentru că este foarte greu să ai un concert astăzi la Baia Mare și mâine la Constanța - am dat exemplu acum două orașe extreme. Ținând seama de acești factori, construcția turneului se va face cât mai aproape de ultimul oraș unde am concertat. Astfel, dacă avem debutul pe 8 octombrie la Iași, pe 10 avem următorul recital la Suceava și tot așa.
Cu ce sentimente intri în acest nou turneu?
Cu niște sentimente extrem de bune și cu o poftă nemaiîntâlnită. De obicei, în turneu intri speriat, obosit și preocupat. De data aceasta cam totul s-a așezat un pic mai bine decât de obicei, organizarea a mers strună și nu ne rămâne altceva de făcut decât să ne concentrăm la cântat. Vom concerta în săli importante din centre culturale cu rezonanță, ca Iași, Timișoara, Cluj, ultimul concert, cel din 29 octombrie fiind la Sala Radio din București. Vom fi prezenți însă și în orașe mai mici, Suceava, de exemplu dar și la Carei, unde nu am fost niciodată este premieră pentru noi.
Colaborezi pe parcursul acestui turneu cu pianistul spaniol Josu Okinena, un muzician cu care știu că ai mai cântat în trecut. Pentru publicul român, care probabil că nu-l cunoaște foarte bine, cine este Josu Okinena și de ce l-ai ales pentru a-ți fi partener pe scenă, pe parcursul acestei luni?
Am ales această variantă pentru că este cea mai longevivă colaborare a mea dintotdeauna. Noi cântăm împreună de zece ani și în tot acest timp am parcurs foarte multe partituri. Avem un noian de repertoriu cântat pe scenă, repertoriu studiat și chiar imprimat. Am scos împreună și un album la o casă spaniolă de discuri și mi se pare că este cel mai potrivit pentru a-mi fi alături în abordarea repertoriului pe care îl propun în cadrul acestui turneu. Este, de asemenea, și un prieten foarte bun.
Universul muzical al lui Johannes Brahms este unul dintre acele teritorii care au privilegiu de a nu-și epuiza niciodată sensurile. Cum îl percepi ca interpret pe Brahms în cele două sonate pentru violoncel și pian?
Sunt două sonate foarte diverse din punct de vedere expresiv. Prima parcă este un pic mai blândă ca atmosferă, cu un alt tip de expresie, dat fiind că vorbim despre un opus mai timpuriu (op. 38), comparativ cu opusul 99, care a apărut este spre finalul carierei și sfârșitul activității compoziționale ale lui Brahms. Au atmosfere diferite și asta este frumos pentru că cei care vor veni la concert vor trece de la candoarea sau căldura primei sonate în mi minor, la victoria și energia celei de-a doua sonate.