Arhivă : Interviuri Înapoi
Interviu cu violonistul și dirijorul Maxim Vengerov
"Dacă un copil nu ascultă muzică, nu merge la muzee și nu citește cărți, îi lipsește jumătate din educația pe care ar trebui s-o primească" - violonistul rus vorbește despre importanța muzicii în formarea personalității și despre nivelul artistic și tehnic la care tinerii iau contact astăzi cu muzica clasică.
Interpretați și dirijați lucrări de Bach și Mozart. Ce iubiți în muzica acestor compozitori?
Cred că lor li se datorează unele din cele mai frumoase creații, indiferent de instrumentul pentru care au compus. Vioara a fost însă cu adevărat specială pentru ei, amândoi cântau la vioară - mai ales Mozart, care își interpreta propriile concerte și a cărui muzică este nu doar foarte frumoasă din punct de vedere violonistic, ci este scrisă și în mod adecvat instrumentului, mi se pare că sunt cele mai frumoase concerte scrise vreodată pentru vioară și orchestră de cameră. Cred că fiecare violonist ar trebui să aibă în repertoriu concertele lui Mozart, după cum cred că nu există muzician care să nu fi cântat Concertul în re minor pentru două viori al lui Bach. Mă bucur întotdeauna să mă pot întâlni cu un coleg și să interpretez acest duet.
Ce face ca o lucrare anume să devină favorita dumneavoastră?
Fiecare piesă este favorita mea în momentul în care o cânt, pentru că dacă nu ar fi așa, nici nu ar trebui să o prezint publicului. Interpretul trebuie să fie ca un avocat al compozitorului și al muzicii sale, iar atunci când el o cântă, ascultătorii trebuie să simtă că aceea este însăși perfecțiunea, că aceea este pur și simplu cea mai bună lucrare scrisă vreodată.
Ați studiat la un moment dat vioara barocă. Ați cântat și cu o orchestră de instrumente de epocă?
Da, am colaborat cu muzicieni renumiți - un exemplu ar fi Trevor Pinnock, el mi-a descoperit lumea barocului muzical pe instrumente de epocă. Cei doi sau trei ani de cercetare profundă a acestui gen aparte de creații - am interpretat Bach, Corelli, Vivaldi - au fost o experiență foarte plăcută. În momentul de față nu mai folosesc vioara barocă dintr-un motiv foarte simplu - sălile de concert în care cânt au cel puțin 1500 - 2000 de locuri, de aceea sunetul trebuie lansat în forță și din nefericire pe instrumentele de epocă acest lucru nu este posibil pentru că ele nu au fost proiectate pentru concerte în săli mari. Viorile baroce sunau bine în biserici, în saloane, în grădini, în locurile pentru care fusese în fond concepută atunci muzica. Profitul pe care l-am cules eu din practica viorii baroce este întâlnirea cu acele culori speciale pe care ea le poate produce, culori pe care le am în minte, pe care le port cu mine și pe care le transpun pe Stradivariusul meu - care este, de altfel, un instrument baroc! Are însă o structură diferită, limba viorii a fost modificată și de aceea instrumentul sună mai puternic și este mai potrivit pentru sălile de concert din secolul al XXI-lea.
Vă putem asculta live pe telefonul mobil, în transmisiuni radio, vă putem urmări cursurile de măiestrie pe internet. În raport cu muzica clasică, există și aspecte mai puțin bune ale tehnologiei?
Chiar dacă n-aș spune că este un lucru de care mă tem, totuși mă preocupă faptul că unii interpreți sunt văzuți acum ca fiind învechiți, că marile valori ale muzicii sunt percepute drept ceva depășit, ca aparținând generațiilor părinților și bunicilor noștri, că se afirmă că tinerii trebuie să lase trecutul în urmă și că lor le aparține viitorul, care înseamnă descoperirea unor noi drumuri. Cred însă că trebuie să existe o armonie deplină - trupul, sufletul și progresul științific trebuie să trăiască în comuniune. De exemplu dacă un copil face sport de performanță, dar nu ascultă muzică clasică, de fapt orice fel de muzică, dacă nu merge la muzee și nu citește cărți, îi lipsește efectiv jumătate din educația pe care ar trebui s-o primească. Fiica mea are un an și jumătate și se joacă des cu mingea dar ascultă cu interes și muzică, îi place foarte mult, poate sta liniștită câte o oră ascultând o simfonie de Bruckner! O astfel de activitate îi stimulează capacitatea de concentrare și va avea rezultate pozitive în viitor, indiferent dacă va deveni muzician sau jucător de fotbal - ceea ce contează este că face mișcare, că are contact cu muzica și că se îmbogățește spiritual. Sunt sigur de asta. De asemenea sunt preocupat de faptul că tinerii nu știu ce să aleagă din toată muzica de astăzi, ei nu au criterii de evaluare, cred ceea ce li se spune în mass media și ceea ce se spune despre artiști în publicitatea pe care și-o fac. Nu am nimic împotriva muzicii pop, există cântăreți pop extraordinari, dar consider că ar trebui făcut un studiu serios care să arate care muzică este bună pentru psihic - atunci publicul va putea alege în cunoștință de cauză. În epoca noastră tehnologizată, concertele live devin mult mai importante decât orice înregistrare - astăzi oricine poate imprima și poate posta rezultatul pe internet, dar calitatea interpretării nu mai este atât de bună ca în trecut. Și pentru că nu știu la ce să se raporteze, tinerii cred că aceasta este valoarea maximă. Chiar dacă industria discografică se confruntă cu probleme din ce în ce mai mari, nimic nu se poate compara cu audiția unui CD la căști; chiar dacă astăzi totul se desfășoară într-un ritm atât de alert, chiar dacă ne dorim o viață ușoară și nu mai vrem să facem lucrurile pe îndelete și chiar dacă mă tem că muzica va ajunge să fie făcută rapid în detrimentul unei calități superioare, totuși luptăm încă pentru a menține nivelul performanței.
Vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre cum vedeți prezența dumneavoastră în Festivalul Enescu.
Mai întâi de toate asociez Bucureștiul, acest minunat centru cultural, muzical și artistic, cu muzicianul care a fost idolul copilăriei mele - George Enescu. Toată lumea știe despre acest legendar om care nu a fost doar un extraordinar violonist, ci și un mare pianist și compozitor. Pentru mine Enescu este un om al Renașterii, adică enciclopedic. Întotdeauna mi-am dorit să ajung la gradul său de complexitate, și trebuie ca noi toți să ne străduim să-i urmăm modelul. Festivalul Enescu este o platformă prin intermediul căreia mari muzicieni și ansambluri se pot prezenta în fața publicului de la București. Este un eveniment, este celebru și sunt onorat să mă aflu din nou aici și să pot interpreta împreună cu "Virtuozii din București" acest frumos program cu muzică de Bach și Mozart.