Înainte de toate aş vrea să îi pomenesc şi pe colegii mei, flautista Mihaela Anica, acordeonistul Fernando Mihalache şi contrabasistul Săndel Smărăndescu. Suntem foarte mândri în primul rând pentru că am ajuns să cântăm la un asemenea festival, pe lângă faptul că este unul dintre cele mai vechi festivaluri din Europa este şi unul de mare prestigiu. În această ediţie vor fi formaţii, precum Filarmonica din Munchen sau Wiener Akademie, solişti ca Mischa Maisky, clarinetista Sabine Meyer sau violonista Midori. Ce să spun, e minunat. Sperăm că vom fi foarte bine primiţi acolo. De fapt avem semnale că în această seară va fi foarte multă lume la concertul nostru de-acolo, din Piaţa Primăriei. Vom spune mai multe practic, după ce vom cânta sau vom spune de fapt, cântând, ce avem de spus.

Ce program aţi pregătit pentru această seară?

Nu va fi un program foarte lung în această seară. Vom interpreta o serie de aranjamente, pentru că repertoriul nostru este unul mai atipic, transcris special pentru noi. Avem Amilcare Ponchielli, "Dansul orelor", vom interpreta de asemenea, muzică românească, "Toccata" de Paul Constantinescu, aranjată şi înviorată de formula noastră de cvartet, de asemenea, muzică românească semnată de Tiberiu Olah, un Andante din Sonatina pentru pian - aici vorbim despre latura, să spunem, balcanică a recitalului nostru - şi vom mai cânta de asemenea şi un tango de Stravinski.

Aveţi într-adevăr o formulă camerală inedită, în orice caz, foarte rar întâlnită. Nu ştiu dacă mai există în Europa un astfel de cvartet…

Nici noi n-am mai întâlnit şi am săpat un pic în măruntaiele internetului. Nu, nu este în niciun caz o formulă uzuală. Mă bucur că, de fapt, marele beneficiu sau surpriza plăcută, să spunem, este felul în care se combină aceste timbruri ale celor patru instrumente, care devin complementare în formula noastră.

Ce tip de repertoriu abordaţi în mod frecvent şi cu cu cine colaboraţi pentru aranjamentele de care aveţi nevoie?

Am pornit de la ideea unei disponibilităţi, la început am colaborat cu aranjori profesionişti, este vorba despre Ioan Dobrinescu sau Alexandru Butnaru. Am făcut aranjamente pentru muzică de balet, avem lucrări româneşti pentru pian sau dimpotrivă, lucrări pentru orchestră, care sunt aranjate pentru formula noastră. Cu alte cuvinte, dezvoltăm, căutăm să dăm o anumită amploare şi anvergură orchestrală unor piese scrise pentru pian şi evident să le îmbogăţim în acest fel. Pe de altă parte reuşim cântând piese pentru orchestră să obţinem, cred eu, aceeaşi densitate şi culoare timbrală sau în orice caz să nu sărăcim prea mult aceste lucrări orchestrale, în momentul în care le cântăm în formula noastră de cvartet. Adică, avem dorinţa şi ambiţia de a pune în această formă de cvartet, lucrări care pleacă de la compoziţii care sunt de fapt pentru orchestră simfonică mare, până la lucrări instrumentale, lucrări pentru pian solo sau chiar pentru alt instrument solo.

Cum a primit publicul această formulă de cvartet?

Foarte bine. Primul nostru recital, cel de anul trecut, din primăvară a fost foarte bine primit la Sala Radio. A fost un public numeros şi recunosc că am fost surprins de reacţia foarte bună din acel acel moment. Eram de fapt la început. Între timp, noi am căutat să îmbunătăţim lucrurile, am căutat să facem aceste aranjamente să sune cât mai bine, să se apropie cât mai mult dorinţele, de aşteptările noastre şi de asemenea şi de fiorul pe care l-a pus de fapt autorul în acea muzică.

Publicul românesc vă poate asculta în septembrie, în cadrul Festivalului Internaţional "George Enescu". Ce pregătiţi pentru acel moment?

În cadrul Festivalului "Enescu" vom cânta o parte din lucrările pe care le vom prezenta şi în această seară la Passau. În plus, vom mai avea şi o serie de piese compuse de autori precum Dan Dediu, care se vor concentra special pe această formulă de cvartet. Lucrările se înscriu să spunem, într-o anumită linie de interes, prezintă un material muzical, accesibil unui public meloman larg.