ACUM:
19.00
Stagiunea muzicală Radio
În direct, Orchestra Națională Radio.
Urmează: 21.00 Scena europeană Înregistrări sau concerte în direct.
Apoi: 23.30 Sunete contemporane Incursiune în lumea muzicii contemporane românești.

Discurile anului 2018

Arhiva edițiilor anterioare: 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013

Joshua Bell – Scottish Fantasy, CD review, 6 octombrie

Bookmark and Share

Un nou album Joshua Bell a apărut în vara acestui an - artistul american în dublă ipostază de solist și dirijor al Academiei St.Martin in the Fields. Joshua Bell a preluat conducerea acestui ansamblu din anul 2011, vizibil atras de arta dirijorală, de această nouă oportunitate de a-și lărgi orizontul artistic. Iar rezultatele au fost remarcabile. Primul album realizat împreună cu ansamblul britanic - Simfoniile a IV-a și a VII-a de Ludwig van Beethoven a ocupat locul I în clasamentul Billboard. Au urmat "For the love of Brahms", și acest recent "Bruch - Scottish Fantasy", lansat tot sub sigla Sony în 6 iulie 2018. Albumul debutează chiar cu Fantezia scoțiană, de fapt un concert de factură romantică într-o formă liberă, în care Max Bruch dezvoltă vechi melodii tradiționale scoțiene. Dincolo de calitatea demersului violonistic, care în cazul lui Joshua Bell nu mai are nevoie de nici o confirmare, privim acest material în integralitatea sa. De această datădirijorul Joshua Bell are ocazia de a experimenta noi modalități de comunicare cu orchestra pe care o conduce de pe scaunul concert-maestrului. Se adâncește asupra unor detalii de interpretare, intrări, nuanțe, frazări pe care doar în calitate de solist nu ar fi avut întotdeauna ocazia să le reliefeze, raportându-se la o orchestra sau alta.

Este prima sa versiune pe disc a Fanteziei scoțiene de Max Bruch, o lucrare pe care a admirat-o din copilărie în versiunea lui Jascha Heifetz și doar târziu a introdus-o în repertoriul său current - o Fantezie interpretată cu un sunet plin, robust, vibrat, recreând atmosfera demnă de romanele lui Walter Scott. Remarcați spre exemplu, introducerea în nuanțe funebre și modul în care vioara apare în scenariu, aidoma unui arc luminos care preschimbă totul în jur . "În nici o altă piesă pentru vioară, nu există un început mai magic", declară Joshua Bell.

După zeci și zeci de concerte pe care le-a susținut doar în calitate de solist, și o primă înregistrare realizată în 1988 cu aceeași orchestră dirijată de cel care a înființat-o, Sir Neville Marriner, Joshua Bell propune și o nouă versiune a Concertului nr.1 în sol minor pentru vioară și orchestră de Max Bruch. Un gest plin de cutezanță dacă ne gândim la multitudinea versiunilor existente, cele mai multe dintre ele…de referință. Pentru muzician însă această înregistrare își păstrează prospețimea, după cum declară, având această viziune de ansamblu, această dublă responsabilitate și asupra sa ca solist, și asupra întregii orchestre. Joshua Bell ne oferă o lectură printre rânduri, caută cel mai potrivit caracter, cea mai potrivită atmosferă, mai ales în partea a II-a, Adagio pe care o consideră una dintre cele mai frumoase partituri scrise pentru vioară.

Multe sunt vocile care comentează sonoritatea cu mult prea multe reverberații a acestei înregistrări, posibil, adăugate de inginerii de sunet ai casei de discuri Sony, aș spune ușor supramodulată. Însă poate vă reamintiți , cei care ați fost la ultimul concert susținut în Festivalul Internațional "George Enescu" - ediția din 2013 de Academia St. Martin in the Fields, condusă atunci de Sir Neville Mariner, faptul că exact același efect reverberator era resimțit și în concert (confirmă Anca Ioana Andriescu). Ar fi poate , o caracteristică, o amprentă sonoră a acestei prestigioase orchestre.

Joshua Bell este un artist care și-a împlinit un vis, acela de a fi nu doar unul dintre cei mai mari violoniști ai timpurilor noastre, ci și dirijor al unui ansamblu care are o istorie traversată de afirmații muzicale esențiale. Împreună redesenează inspirat muzica Europei clasice. Și acest album Scottish Fantasy , lansat sub sigla Sony este inclus în campania Discurile anului 2018

Marina Nedelcu