ACUM:
13.05
Polifonii
Baroc, clasic, romantic, coral, creație și interpretare românească - înlănțuite inedit într-o nouă emisiune.
Urmează: 15.12 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 15.16 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Discurile anului 2018

Arhiva edițiilor anterioare: 2017 | 2016 | 2015 | 2014 | 2013

Berlin Piano Quartet - albumul Mozart, Mahler, Schumann. CD Review, 18-19 ianuarie

Bookmark and Share

Fondat în anul 2014, Berlin Piano Quartet este deja apreciat ca unul dintre cele mai valoroase ansambluri camerale. Alcătuit din muzicieni de naționalități diferite, trei dintre ei membri ai Filarmonicii berlineze - violonistul Christophe Horak născut în Elveția, violistul german Micha Afkham și violoncelistul francez Bruno Delepelaire, cărora li se alătură pianistul francez Kim Barbier, cvartetul propune interpretări omogene, bine șlefuite tehnic, având sonorități clare, curate și adaptate stilistic repertoriului abordat. Unul dintre scopurile declarate ale acestui ansamblu este aducerea în prim-plan a unor lucrări mai rar interpretate. Iar această dorință s-a concretizat cu prilejul primului album al muzicienilor, apărut în anul 2016, care include, pe lângă opusuri cunoscute de Faure și Brahms, Cvartetul în la minor de Alfred Schnittke, o piesă evitată în general din cauza discursului sonor disonant și al scriiturii polifonice complicate. În schimb, pentru cel de-al doilea disc lansat în luna noiembrie a anului trecut, Berlin Piano Quartet propune trei lucrări emblematice, interpretate frecvent pe scenele de concert și în studiourile de înregistrări. Este vorba despre Cvartetul KV 478 în sol minor de Wolfgang Amadeus Mozart, Cvartetul în la minor de Gustav Mahler și Cvartetul op. 47 în Mi bemol major de Robert Schumann.

La Radio România Muzical vă propun în premieră selecțiuni de pe acest album înregistrat la Berlin în perioada 13-17 martie 2017. Veți putea admira superbele linii melodice, ritmurile jucăușe și armoniile luminoase ce caracterizează muzica lui Mozart. În Cvartetul KV 478 compus în anul 1785, prima și una dintre cele mai cunoscute lucrări din repertoriul cameral destinat ansamblului format din vioară, violă, violoncel și pian, descoperim un extraordinar simț al echilibrului și structuri arhitectonice apropiate de perfecțiune. Lucrarea se deschide cu un Allegro bogat în teme și idei muzicale. Se remarcă aici pianistul Kim Barbier cu o tehnică perlată, care susține subtil melodiile instrumentelor de coarde, căpătând personalitate și un tușeu diferențiat, în momentele solistice. Pianistul deschide și cea de-a doua parte, Andante, cu o splendidă melodie ornamentată, preluată apoi de vioară. Urmează un dialog liniștit între instrumente, într-o atmosferă intimă sugerată cu delicatețe și omogenitate de ansamblul german. În finalul piesei, strălucitorul Rondo în Sol major pune într-o veritabilă competiție sonoră pianul și instrumentele de coarde.

Ultima lucrare de pe album este Cvartetul cu pian op. 47 în Mi bemol major de Robert Schumann. Neaventurându-se anterior în domeniul muzicii camerale, Schumann a compus trei cvartete pentru coarde, un cvartet cu pian și un cvintet pe parcursul unui singur an - 1842. "Lucrez intens și cu bucurie la Cvartetul meu cu pian.", nota în jurnalul său Schumann, în luna octombrie a acelui an. Compozitorul avea să păstreze acea atmosferă de bucurie și vitalitate pe parcursul întregii lucrări, apreciate pentru farmecul și spiritul său profund romantic, devenind una dintre creațiile camerale interpretate și înregistrate frecvent de-al lungul timpului. O versiune viabilă a acestei lucrări este cea a ansamblului Berlin Piano Quartet. Aș spune că lucrarea lui Schumann este piesa de rezistență de pe acest disc, fiind o muzică ce pune în lumină expresivitatea și lirismul ansamblului berlinez. Spre deosebire de cvartetele compuse de Mozart și Beethoven, cu care Schumann era familiar, în Cvartetul op. 47 compozitorul reduce din importanța acordată pianului pentru a omogeniza scriitura în ton cu instrumentele de coarde. O dată cu echilibrarea sonorităților, Schumann impune o structură arhitectonică clară, care nu eclipsează ideile poetice conținute în cele patru părți. Prima mișcare se deschide cu o introducere în tonuri delicate, înainte ca temele să fie expuse cu elan. Aici sincronizarea membrilor ansamblului Berlin Piano Quartet se apropie de perfecțiune, atât în ceea ce privește elementele agogice cât și cele dinamice. Partea a doua este un Scherzo încântător, ale cărui pasaje repetitive în stil staccato leagă secțiunile muzicale, fiind interpretate cu precizie ritmică și intonațională de cei patru muzicieni. În contrast, mișcarea lentă care urmează, Andante, este redată cu sensibilitate și cu un deosebit simț al frazării, punând în prim-plan timbrul cald și romantic al violoncelului. Iar finalul, Vivace, etalează o tehnică contrapunctică impresionantă, plină de energie, controlată cu acuratețe de ansamblul Berlin Piano Quartet.

Veți putea asculta cel mai recent album al ansamblului Berlin Piano Quartet, în premieră la Radio România Muzical, pe 18 și 19 ianuarie, de la ora 11.30, la CD Review, rubrică din cadrul emisiunii "Arpeggio".

Larisa Clempuș