Arhivă : 2017 |

Festivalul Internațional George Enescu 2017. Interviu cu Jordi Savall (II)

Luni, 25 Septembrie 2017 , ora 10.12
 
Bookmark and Share

Maestre Jordi Savall, fiecare proiect pe care îl propuneți publicului din întreaga lume reprezintă o poveste (muzicală, culturală) cu tot ceea ce cuprinde istoria omenirii, ancorată pe respectivul subiect. Care este povestea pentru Balcanii - miere și sânge?

Este o poveste foarte specială pentru că este o poveste despre tragedie, pornind încă de la Constantinopole și invadarea Balcanilor de către otomani în secolele 15-16. De asemenea, este legată de faptul că, pe parcursul a 400 de ani, în această regiune cu diferite țări nu a fost război, a fost dialog, a fost pace. Și că orice limbă vorbită a avut o evoluție, nu o involuție.

În același timp, mai târziu, când naționaliștii au susținut (pe bună dreptate) eliberarea de otomani, au început excluderi teribile din ceea ce era până atunci. Cred că asta este o lecție pe care trebuie să o învățăm din istorie. Oamenii au putut trăi în armonie și pace (bosniacii, sârbii, grecii, românii, bulgarii). Sarajevo era orașul numit orașul celor patru religii. Și atunci, de ce aceste războaie oribile în care au fost sacrificați oameni nevinovați?

Ce vreau să vă spun este că acest program - Balcanii, miere și sânge - arată dialogul, prin muzici din Serbia, Grecia, Bosnia, Bulgaria, Turcia, din toate aceste culturi diferite care încă nu se înțeleg. Iar legăturile, podurile pe care le putem construi între noi sunt reprezentate de muzică.

Cred că muzica este limbajul cel mai potrivit prin care putem să comunicăm, cu tot respectul pentru celelalte culturi, pentru celelalte tradiții. Acesta este mesajul pe care încerc să îl transmit prin acest proiect: să decoperim toate aceste țări din diferite culturi, inclusiv țiganii. Este una dintre problematicile timpurilor noastre. Noi, oamenii, avem atât de multe în comun; pe multe însă le-am uitat. Iar muzica este printre cele mai importante.


Dacă aș compara întregul proiect cu o bară (într-un capăt aflându-se acest spirit de unificare iar la celălat segregaționismul etnic), dumneavoastră încercați să modelați prin muzică această bară și să creați un cerc?

Desigur. Pentru că muzica este astăzi (încă) cea mai bună cale de a-i prezenta pe cei menționați mai devreme, din cultura Balcanilor. În acest program, avem cântece de leagăn din Serbia, Bosnia. Este un mesaj prin care arătăm că nu sunt deosebiri între regiuni, care să ducă la conflicte. Nu! Dacă suntem capabili să respectăm diferențele, putem vorbi unii cu alții. Trebuie să fim însă atenți în a ne respecta reciproc.

Nu există o cultură mai importantă decât alta. Importanța unei culturi nu depinde de numărul celor care trăiesc în interiorul acelei culturi. Importanța unei culturi constă în mesajul cu care aceasta vine către noi. Și fiecare cultură ne aduce spiritualitate și frumusețe, prin artă și tradiții.


Acest proiect cu care veniți la București (Balcanii- miere și sânge) are în structura sa cinci părți: Creația, Primăvara, Toamna, Iarna și Reconcilierea. De ce le-ați denumit astfel?

Programul este conceput ca un ciclu al vieții, în spațiul Balcanilor. Sunt atât de multe stiluri aici. Am pus varietatea lor în prima parte - CREAȚIA - Universul și Viața. Cea de-a doua - PRIMĂVARA -aduce Nașterea și Copilăria, Școala și Tinerețea. TOAMNA cuprinde Amintiri, Maturitate și Călătorii. IARNA - Spiritualitate, Sacrificiu, Exil și Moarte. Ultima este RECONCILIEREA, în care ascultăm aceleași melodii în diferite versiuni (creștină, musulmană, sefardă), ca simbol al acestei unități în diversitate.

Este cu adevărat ARMONIE în această muzică, este DIVERSITATE într-un DIALOG AL SUFLETELOR. Aceasta este idea principală - de dialog și dimensiune a spiritualității.


Din punctul dumneavoastră de vedere, ce înseamnă spiritul Balcanilor?

Cel mai important lucru (atunci când vorbim despre Balcani) este să vedem fiecare familie mică, fiecare sătuc care a conservat tradițiile istorice. Muzica pe care ei o intrepretează de atâția ani a rămas vie. Iar acum, o distrug prin globalizare, prin ziduri sau prin intoleranță.

Este foarte important să fim conștienți. Dacă acțiunile noastre concrete nu îi ajută pe acești oameni să își păstreze tradițiile, în 50 de ani vor dispărea! Influența radioului, a muzicii globale pe care oamenii o ascultă în fiecare zi, va distruge aceste importante și străvechi tradiții. Trebuie să fim cât se poate de conștienți că avem responsabilitatea să conservăm aceste incredibil de frumoase comori ale culturii balcanice.


Interviu realizat de Sorina Goia