Acum: 10.00
Arpeggio3 ore cu și despre Interpretul zilei, Opera si vedetele ei, CD Review.
Urmează: 12.55
Promo • Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

 

Apoi: 12.59
Promo RRM • Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

 


Arhivă : 2017 |

Festivalul Internațional 'George Enescu' 2017. Interviu cu baritonul Thomas Hampson

Vineri, 22 Septembrie 2017 , ora 13.37
 
Bookmark and Share



Am urmărit, recent, pe internet, un masterclass în care, încurajând un tânăr vizibil emoționat de prezența dvs. și a audienței, spuneați că un cântăreț, un muzician ar trebui să cânte ...nu publicului ci PENTRU public. Care este diferența?

Este semnificativă! Asta încerc să spun mai tinerilor mei colegi: dacă te urci pe scenă, trebuie să convingi oamenii cu ceea ce cânți. Dacă te uiți la ei și ai nevoie de un fel de ... aprobare, atunci poți să devii puțin neliniștit. Eu încerc să le spun tuturor că ceea ce facem noi pe scenă este să cântăm ce este în mintea și în sufletul nostru fiindcă încercăm să recreem o opera de artă. Nu suntem acolo pentru aprobare ci pentru a oferi, cu înțelegerea noastră, ceea ce a fost creat deja. Energia dintr-o sala de concert vine din partea publicului către scenă și nu invers. Este o diferența subtilă dar semnificativă, ce încurajează cântărețul să rămână concentrat doar în ceea ce face.

Nu poți convinge publicul, când cânți. Poți doar să fii TU convins de ceea ce cânți. Nu pot să mă simt responsabil de modul cu receptează cineva din public "Ruckert lieder" de Gustav Mahler. Pot doar să fiu convins că EU am înțeles acele lieduri și le cânt, le fac auzite. Asta încerc să le spun colegilor mei mai tineri: să se concentreze mai mult pe ceea ce fac ei decât pe cum va reacționa publicul.


Vă cunosc bine înregistrările, inclusiv pe cele cu liedurile lui Mahler, le-am ascultat de-a lungul anilor, remarcând între dvs. și creația marelui compozitor o legătură, cu adevărat, foarte puternică. Ce ați găsit atât de semnificativ în "universul" Mahler încât să va doriți să va reîntoarceți mereu, să cântați constant muzica lui?

Este o întrebare minunată. Și eu mi-am pus-o de multe ori... Pur și simplu îmi place cum "sună" muzica lui Cu toții avem o anumită muzică ce răspunde imaginației noastre, sufletului, minții fiecăruia dintre noi. Muzica lui Mahler mie mi-a provocat, mi-a "implicat" mereu imaginația: ce este cu ea, ce înseamnă, ce vrea să "îmi spună"... Pe măsură ce am ascultat mai mult ce a scris, muzică simfonică sau vocală, am fost din ce în ce mai impresionat, motivat, inspirat de așteptările sale, dorința sa și de abilitățile sale de a afla cine suntem, ca ființe umane, care este universul emoțiilor noastre, ce gândim despre ele... Toate acestea într-un limbaj pe care îl numim muzică! Profund inspirațional!

Cât despre lieduri, în ele este o creativitate incredibilă, în limbajul muzical prin care spune o poveste despre ceea ce, simbolic dacă vreți, încearcă să "spună" un poem. Eu găsesc asta uimitor. Și pentru că este atât de"metaforic", de bogat în semnificații apropo de ceea ce acea poveste, acel poem descrie, studiul liedurilor, reîntoarcerea la ele, de-a lungul anilor, este pentru mine o mare bucurie. De fiecare dată am ceva nou de descoperit, un alt mod de gândire și nu pot decât să fiu inspirat de ele.


Aveți - recunoscut unanim - un talent special pentru lied, această muzică plină de intimitate. De unde vine acest... dar?

Mă bucur să aud asta. M-am întrebat și eu, deseori. . Cred că vine dintr-o curiozitate fundamentală de tipul: "De ce fac oamenii ceea ce fac?" Iar la anii mei, după această experiență, am câteva sclipiri în ochi, o anumită tristețe în inima mea pentru că generațiile trec, contextele se schimbă, faptele la fel...chiar și moralitatea. Dar oamenii, nu!

Cine suntem noi, că ființe umane, necesită un studiu aprofundat, la fiecare generație. Ceea ce eu cred că este periculos astăzi este că avem tendința să credem că suntem unici, că tot ce se întâmplă azi nu s-a mai întâmplat niciodată...Cred că este o idee periculoasă. Și mai cred că interpreții, artiștii, oamenii, ar trebui să fie profund inspirați de motivația de a află cine suntem, cu adevărat.

Cât despre Gustav Mahler, el a fost un geniu al explorării tinereții, al trăirilor care înseamnă abandonul iubirii, euforia, agresiunea, repercusiunile adânci pe care le lasă deciziile spontane pe care tinerii le iau fără a ține seama de consecințe...

Apoi, victimizarea...soarta, destinul care un joacă un rol important în literatură germană.

Aceste întrebări, despre cine suntem noi, ca ființe umane, m-au îndreptat către formele intime ale liedului. Cred că mai mulți cântăreți ar trebui să se îndrepte către repertoriul de lied, să fie mai "conectați" la el chiar mai mult decât la repertoriul de operă care este și el, o extindere a acestor mari întrebări.


Revenim la muzica lui Gustav Mahler. Nu vă întreb dacă aveți preferințe în ceea ce privește liedurile lui dar... simfoniile? Va impresionează în mod particular una sau mai multe dintre ele?

Nu mă puneți să aleg! Aș putea spune: "Prima simfonie este o lucrare uimitoare" sau "A patra este grozavă"... a scris a 5 a simfonie în timp atât de scurt, a 6 a este cea mai personală, a 7 a simfonie este un fel de strigăt al conștiinței despre dezastrele din centrul Europei, a 9 a este o monumentală explorare a eliberării timpului și spațiului... Nu știu cum să va răspund la această întrebare...

Am auzit deseori: "Ce muzică, ce înregistrări ați lua pe o insula pustie?" N-aș lua nici una! Aș sta, pur și simplu, în tăcere, încercând să îmi amintesc de fiecare dintre ele!


Unul dintre concerte dvs viitoare va fi dedicat unui foarte drag maestu și prieten, Leonard Bernstein. Un concert în ianuarie 2018 "To Lenny with love". Ați cântat Mahler, dirijat de Bernstein. Un tânăr bariton, un maestru al baghetei și muzica lui Mahler. Cum este, acum, amintirea acelor momente?

A fost ceva extraordinar! O mare onoare și țin minte, chiar mă întrebam ce a găsit marele Leonard Bernstein la mine, cum a văzut el potențial într-un atât de tânăr bariton. A crezut în mine mai mult chiar decât o făceam eu însumi. Pentru asta îi voi fi recunoscător veșnic.

A fi lângă el, a face muzică împreună cu Leonard Bernstein a fost de-a dreptul incredibil, cunoștințele lui abilitățile muzicale, uriașa experiență pe care o avea și pe care le vedeam în repetiții, totul era fascinant. Era plin de curiozitate, un cercetător, un căutător, mereu nemulțumit de

sine... Apoi a venit concertul... toate căutările, încercările, studiul, au fost uitate și a rămas doar acel moment și acea creație muzicală.

Daniel Barenboim spunea odată: "TOTUL este pentru ACEL moment!" M-am gândit deseori la asta... Iar pentru un tânăr ca mine, care nu știa cum va fi cariera lui viitoare, a invăța toate acestea de la un maestru ca Leonard Bernstein a fost, nici mai mult nici mai puțin, un dar al Universului. Vă spun cu toată sinceritatea! Când ai o șansă că asta nu poți decât să fii recunoscător toată viață!

Cât despre concertul care îi va fi dedicat, încă nu am stabilit programul, am să cant câteva dintre liedurile sale și ne vom afla, o seară, în "universul"Leonard Bernstein.


Ce pregătiți pentru perioada următoare și ce va doriți să se întâmple în viitor, în plan muzical?

Aș vrea să rămân în viață... să fiu sănătos și să nu îmbătrânesc! Sunt un om ca toți oamenii! Dar ca artist, devin pe măsură ce trece timpul mai recunoscător că pot să fac ceea ce fac. Curiozitatea mea muzicală este extrem de vie și sănătoasă, întotdeauna am fost preocupat să nu mă opresc doar asupra unui singur lucru...mă voi implică în continuare în proiectele mele de lieduri, în proiectele americane, turneele, voi oferi masterclasses pentru a găsi împreună cu tinerii răspunsuri despre civilizația noastră, prin ceea ce au scris compozitorii, prin muzică.

Sunt implicat și într-un proiect radiofonic, pe care l-am propus și în care încerc să spun tuturor cum liedul poate fi o "oglindă" a lumii-și voi traduce și în limba germană. Sunt foarte legat de scenă, anul viitor voi avea două premiere, una la Toronto și una la Houston...Apoi unul dintre rolurile pe care le am în minte și în inima este Falstaff de Verdi, îmi place acest personaj...așa că voi avea o mulțime de provocări.

Cu siguranță am să predau mai mult, am fost invitat să dirijez câteva orchestre dar asta implică un alt tip de studiu.... Viitorul este deschis, trebuie doar să fii concentrat și să fii... sănătos. Pentru un artist, mai ales pentru un cântăreț, a fi sănătos - fizic, vocal, mental- înseamnă totul!


Maestre Thomas Hampson, va mulțumesc, sper să aveți o seară minunată la București și mai sper că într-o zi să va aud cântând liedurile lui George Enescu!

Nu le știu ...poate îmi trimiteți niște titluri, am să caut câteva înregistrări pe internet...


Sunt în limba franceză și... cred că sunt scrise și pentru un muzician ca dumneavoastră...

Am să mă uit, am să caut chiar astăzi! Mulțumesc foarte mult. Să știți că n-am fost niciodată la București, în România foarte puțin...


Concertul dumneavoastră va avea loc la Sala Palatului dar poate va faceți timp să vizitați și Ateneul Român, cea mai frumoasă sala de concert din România. Acolo este încă, pentru noi, simbolic vorbind, o parte din muzica lui, din artă lui, din el însuși... George Enescu.

Am să mă duc să văd Ateneul. Promit! Mulțumesc foarte mult... Știți că n-am fost niciodată la București.

Interviu realizat de Mihaela Soare